MUZEE CULINARE: Muzeul Spărgătorului de Nuci din Germania

În fiecare an, cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, ne amintim de tradiţiile minunate din casele şi familiile din întreaga lume. O tradiţie populară în multe gospodării este şi cea a spărgătorului de nuci. V-aţi întrebat vreodată de ce spărgătoarele de nuci sunt atât de populare de Crăciun şi de unde vin? Ştiaţi că aceste instrumente au un muzeu în Germania?
Muzeul Spărgătorului de Nuci (Nussknakermuseum) este situat în localitatea Neuhausen, din regiunea Erzgebirge, Munţii Metaliferi/Parcul Natural Vogtland din Germania. Este primul muzeu din Europa dedicat spărgătoarelor de nuci şi a fost înfiinţat în anul 1994 de familia Löschner din Neuhausen .
Încă din anul 1966, familia Löschner a colecţionat obiecte care reprezentau spărgătoare de nuci, din diverse colţuri ale lumii. Colecţia muzeului cuprinde în prezent 5825 astfel de obiecte din 30 de ţări. Cele mai vechi piese sunt din secolul al XVII-lea. Printre atracţiile muzeului se numără cel mai mare spărgător de nuci funcţional, realizat din lemn şi înalt de 10,10 m, aflat la intrarea în muzeu, cel mai mic spărgător de nuci funcţional, cu dimenisunile de 4,9 mm şi 9 mm şi cea mai mare cutie muzicală din lume, cu diametrul de cinci metri.
Nucile au fost din cele mai vechi timpuri o parte importantă a dietei umane. Ele sunt o mare sursă de proteine, aminocizi esenţiali şi vitamine. Perioada sărbătorilor de iarnă, în mod deosebit a Crăciunului, include în Germania şi în alte ţări un consum ridicat de nuci, mai mult decât în orice alt anotimp al anului. Nucile sunt gustoase, bune pentru inimă şi circulaţia sanguină. De asemenea, sunt benefice pentru sistemul nervos. Ele conţin vitamina B6, niacină, vitamina E, acid folic, potasiu, magneziu, fier, fosfor şi sodiu. Studii din ultimii ani arată că un consum regulat de nuci reduce nivelul colesterolului rău şi protejează organismul împotriva atacului de cord şi accidentului vascular cerebral. De asemenea, nucile au proprietăţi antiinflamatoare. Substanţele nutritive din nuci reduc simptomele de stres, consolidează sistemul nervos şi ajută memoria.
Nucile au fost deosebit de populare în Europa, începând cu anii 1800, când erau consumate în mod frecvent ca desert. Spărgătorul de nuci a fost gândit iniţial ca un instrument de bucătărie util în spargerea coajei lemnoase a nucilor.
Din punct de vedere istoric, povestea spărgătorului de nuci îşi are originile în antichitate, invenţia sa ca obiect real, util revenindu-i lui Aristotel. Un model decorativ din bronz, datând din anul 300, i.Hr. a fost găsit într-un mormânt din Taranto (Italia). Apoi, invenţia a fost atribuită lui Leonardo da Vinci, ceeea ce înseamnă că exista deja ca obiect încă din secolul al XVI-lea. În anul 1830, spărgătorul de nuci intră ca termen în dicţionar, când Fraţii Grimm îl definesc drept „un om mic, deformat, în gura căruia sunt sparte nucile cu ajutorul unui şurub sau unei pârghii.”
Spărgătorul de nuci (în limba germană „Nussknacker”) este numele dat unei figurine din lemn a cărei producţie a început în principal în Munţii Metaliferi, în regiunea de est a Germaniei. Primul spărgător de nuci cu valoare comercială a fost realizat din lemn în anul 1870, în Germania, de Friedrich Wilhelm Fuechtner. Figurinele reprezentau jandarmi, soldaţi, cavaleri, regi sau diverse personaje celebre din istorie.
Legenda răspândită în Munţii Metaliferi spune că, în urma cu foarte mulţi ani, într-o localitate din aceste regiuni, trăia un fermier care era foarte bogat, dar şi foarte singur. Bogăţia i-a impietrit inima, care a devenit tare ca piatra sau ca nucile pe care el le mânca în fiecare an numai de Crăciun, din cauza marii sale zgârcenii. Pentru că era prea greu să spargă coaja nucilor, el a promis o recompensă celui care va reuşi sa găsească o cale de le sparge fără prea mult efort. Mulţi au venit să-l vadă şi i-au oferit diverse soluţii, chiar şi un fierăstrau. Un tâmplar din sat a lucrat timp de trei zile şi a cioplit din lemn un om mic, pe care l-a îmbrăcat într-un costum multicolor, aşa cum purtau în timpul sărbătorilor minerii din Munţii Metaliferi. El avea o gură mare şi maxilare puternice cu care spărgea coaja tare a nucilor. Fermierul bogat a fost entuziasmat şi legenda spune că în acel moment inima împietrită a lui a început sa se înmoaie ca ceara unei lumânări de Crăciun. Bucuros, fermierul bogat a oferit sătenilor toate nucile sale şi în onoarea lui a fost dată o petrecere de Crăciun. Tâmplarul a primit în dar un atelier, iar fermierul bogat, graţie spărgătorului de nuci, a devenit cel mai bun prieten al tuturor copiilor.
Astăzi, spărgătorul de nuci este adesea folosit ca obiect de decor. În folclorul german este cunoscut faptul că spărgătorul de nuci protejează casa şi familia, alungă spiritele rele şi aduce prosperitate şi noroc.
Oamenii au început să colecţioneze obiectele şi astfel de-a lungul timpului au devenit celebre nu numai în Germania, ci şi în întreaga lume. Spărgătorii de nuci se află pe tarabele comercianţilor în pieţele de Crăciun din diverse oraşe. Succesul acestor obiecte a fost asigurat şi de povestea scrisă de ETA Hoffmann în anul 1816 şi intitulată „Spărgătorul de nuci şi Regele Şoarece”. Mai târziu, în anul 1844, povestea a fost adaptată de Alexandre Dumas, iar compozitorul rus Piotr Ilici Ceaikovski şi coregraful Marius Petipa au transformat-o în anul 1892 într-un balet, numit „Spărgătorul de nuci”, devenit celebru în toată lumea.
Revenind la Muzeul Spărgătorului de Nuci, acesta are un magazin de artă unde sunt prezentate produse originale din Erzgebirge şi un magazin în care în plus faţă de suveniruri sunt oferite vizitatorilor băuturi şi gustări, produse de patiserie şi dulciuri cu nuci. 
Muzeul are, de asemenea, un atelier demonstrativ unde se pot afla informaţii interesante despre procesul de fabricaţie al spărgătoarelor de nuci, toate produsele fiind realizate manual, din lemn. Pentru crearea unui spărgător de nuci de 35 de cm sunt necesare 130 de etape de procesare, obiectul fiind compus din 60 de părţi, realizate în principal din lemn de fag sau de molid. Elementele decorative sunt din mătase, piele, stofă etc.
Cotidianului german Freie Presse, în ediţia sa din 16 decembrie, anul curent, a publicat un articol despre Muzeul Spărgătoului de Nuci, în care directorul muzeului, Uwe Löschner, anuntă faptul că, în această perioadă, până la 2 februarie 2016, muzeul  prezintă o expoziţie specială”. 250 de piese au fost selectate pentru această expoziţie, cea mai veche piesă datând din anul 1920. Sunt prezentate în plus faţă de personalităţile tradiţionale, lucrători forestieri, muzicieni, vânzători, paznici, oameni de zăpadă sau diverse personaje din poveşti, dar şi un cioban din Rusia. Expoziţia este dedicată împlinirii a 25 de ani de la înfiinţarea atelierului „Arte şi Meserii Uwe Löschner”. Directorul muzeului, Uwe Löschner, spune că un loc aparte în expoziţie îl ocupă cadoul special pe care tatăl sau, Jürgen, l-a primit anul acesta, de ziua sa, când a  împlinit 70 de ani. Cadoul este oferit de Frank Müller din Reichenau şi este o tablă de şah cu 32 de figurine de sub forma de spărgători de nuci.
Muzeul Spărgătorului de Nuci este deschis publicului tot timpul anului, iar în fiecare an, în luna iunie, se organizează un festival al spărgătorului de nuci.