La început de an, presa internaţională se ocupă de probleme care şi de acum înainte vor face obiectul unor ample comentarii.
De ieri a intrat în vigoare în Polonia noua lege a presei, care a adus cu ea schimbări importante, după cum scrie ziarul „Rzeczpospolita”. În urma aplicării noii legi, au fost schimbate conducerile radioului şi televiziunii publice din Polonia, noile nume tulburând atât scena politică, cât şi opinia publică. Partidul de guvernământ, Lege şi Dreptate, arată acum o altă politică decât cea pe care a promis-o în campanie numindu-l şef la televiziunea publică poloneză pe Jacek Kurski, „un politician clasic, în formă pură, un extremist dur”, subliniază publicaţia citând politicieni din opoziţie. Partidul de opoziţie este convins, mai scrie „Rzeczpospolita”, că la televiziunea publică va exista de acum înainte „propaganda unui singur partid”, dar guvernul de la Varşovia insistă că „numirea lui Jacek Kurski în fruntea TVP este o garanţie a echilibrului în mediile publice”.
Comisia Europeană şi-a exprimat îngrijorarea faţă de noua lege a presei adoptată de guvernul Poloniei – relevă „EU Observer” şi precizează că organismul european va analiza pe 13 ianuarie situaţia nou creată în Polonia după schimbarea conducerilor mediilor publice şi va decide răspunsul politic faţa de Varşovia. Ziarul adaugă declaraţia directorului Uniunii Europene de Radio şi Televiziune (EBU), Ingrid Deltenre, care afirmă: „Ambiţia noului regim este de a transforma radioul şi televiziunea publice poloneze în instrumente ale guvernului, şi nu în instrumente ale cetăţenilor”. Însă, premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat că nu va fi niciodată de acord cu impunerea unor sancţiuni împotriva Poloniei, acuzată de înăbuşirea democraţiei – scrie „Gazeta Wyborcza”. Ziarul consemnează recenta întâlnire dintre Jaroslaw Kaczynski şi premierul ungar şi comentează: „Dacă Polonia va merge pe urmele Ungariei (ceea ce este aproape sigur), conflictul cu UE se va adânci. În diplomaţie, începerea luptei pe mai multe fronturi nu s-a încheiat niciodată bine pentru ţara care a început-o”.
Dar nici în problema refugiaţilor premierul Ungariei nu se înţelege cu Bruxellesul. „Europa are nevoie de frontiere de-a lungul graniţei nordice a Greciei” – a declarat Viktor Orban vineri la radioul public ungar, citat de „Daily News Hungary”. Potrivit premierului Orban, în 2016 o problemă importantă va fi nu doar diminuarea valurilor de imigranţi, ci şi stoparea lor totală. De asemenea, mai scrie publicaţia ungară, „Bulgaria ar trebui să facă parte din zona Schengen, iar Macedonia ar trebui să întărească apărarea la graniţele cu Grecia”. Oficialul ungar a avertizat asupra riscului „bruxellismului”, care, prin Tratatul UE, nu este decât o metodă de a lua puterile de statele membre ale Uniunii şi de a le coagula la Bruxelles. „Riscul ‘bruxellismului’ este evident acum, mai ales în legătură cu problema migraţiei, şi nu poate fi corectat decât amendând Tratatul UE”, a spus Viktor Orban în interviul său.
Presa internaţională a reţinut şi că o nouă ediţie a cărţii „Mein Kampf”, manifestul antisemitic semnat de Adolf Hitler, a apărut în librăriile din Germania, pentru prima dată după 70 de ani. Republicarea acestei cărţi în Germania a fost interzisă după sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, dar drepturile de autor, care aparţineau guvernului din Bavaria, au expirat acum şi Institutul German de Istorie Contemporană a decis publicarea integrală a lucrării – relevă „Suddeutsche Zeitung”. Ziarul punctează: „Proiectul institutului a generat un val de sentimente pro şi contra. În primul rând, este o sursă confuză, o autobiografie a unei existenţe eşuate.” „Evreii condamnă republicarea cărţii” – titrează „Times of Israel”. „Editorii au declarat că versiunea adnotată ‘Mein Kampf’ va servi la demistificarea cărţii lui Hitler, o va pune într-un context critic, dar liderii evreilor insistă că noua ediţie nu se justifică”, subliniază ziarul israelian.
Magda Baciu
