Situaţia comunităţii maghiare din Transilvania este mai grea decât în urmă cu câţiva ani, afirmă primarul oraşului Sfântu Gheorghe

Potrivit primarului oraşului Sfântu Gheorghe, comunitatea maghiară din Transilvania se află azi într-o situaţie mai grea decât în urmă cu câţiva ani. Árpád Antal s-a referit la situaţia maghiarilor din Ţinutul Secuiesc într-o declaraţie publicată în paginile ediţiei de luni a ziarului de limbă maghiară „Székely Hírmondó”. Primarul UDMR a declarat: „În ultimii 25 de ani, politicienii români s-au obişnuit că într-un fel sau altul trebuie să abordeze chestiunea maghiară şi, chiar dacă nu pe măsura aşteptărilor, la nivelul  politicii româneşti au fost obţinute şi rezultate. În schimb, în ultimii ani nu s-a modificat doar discursul politic, ci şi atitudinea autorităţilor faţă de maghiari, faţă de instituţiile maghiare„. În opinia lui Árpád Antal, instituţiile statului adoptă o altă atitudine faţă de administraţiile locale din Ţinutul Secuiesc de când „pericolul maghiar, precum şi chestiunea privind autonomia, care reprezintă un factor de risc la adresa securităţii naţionale” au fost incluse de Ministerul de Interne şi de serviciile secrete în anumite documente. „Se vede clar de ce anume este preocupată Curtea de Conturi pe parcursul verificărilor, şi anume de Universitatea Sapientia, de Colegiul Secuiesc Mikó, de Asociaţia Clubul Sportiv SEPSI – SIC, dar la fel de bine poate fi observat că primarii oraşelor Gheorgheni şi Miercurea Ciuc au fost înlăturaţi pe baza unor motive fabricate, iar cei doi au ajuns în această situaţie pentru că au susţinut în mod activ autonomia Ţinutului Secuiesc„, a subliniat Árpád Antal, care a adăugat: „În ultimii doi ani, s-au consolidat doar acele instituţii asupra cărora reprezentarea maghiarilor nu are nicio influenţă, cum ar fi de exemplu serviciile secrete, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi de Terorism. Posibilităţile privind apărarea drepturilor minorităţilor sunt diminuate, ceea ce înseamnă că trebuie identificate noi metode pentru extinderea drepturilor comunitare, iar în acest sens este absolut nevoie de un nou pact, de o nouă înţelegere româno-maghiară„.

MTI – 11 ianuarie