Consultația individualizată în acnee – primul pas pentru o viață mai bună

Acneea este o boală inflamatorie cronică, cu un impact mare asupra calității vieții persoanelor care suferă de această afecțiune. De aceea, primul pas pentru a obține o față curată este adresarea unui medic dermatolog, pentru o consultație individualizată.

dr. Victor ClaticiDomnul dr. Victor Gabriel Clătici, medic primar dermatolog, editorin-chief&managing editor Romanian Journal of Clinical & Experimental Dermatology explică, în cadrul interviului, de ce este necesară o consultație individualizată și ce se întâmplă în cadrul acesteia.

Dr.Victor Gabriel Clătici: Acneea nu este o boală de piele (cum greșit este interpretat), acneea este o afecțiune inflamatorie cronică, în care sunt implicate mai multe mecanisme. În dezvoltarea acneei intervin factori genetici și hormonali, factori infecțioși și inflamatori, și de aceea se impune o discuție amplă cu pacientul și un examen clinic atent.

Reporter: Cum decurge o consultație individualizată?

Dr.Victor Gabriel Clătici: Consultația individualizată la un bolnav cu acnee reprezintă primul contact dintre medic și pacient și are, în principal, rolul de a stabili o comunicare importantă medic – pacient. De asemenea, se evaluează impactul asupra calității vieții (QOL), se realizează anamneza și examenul clinic și se stabilește planul individual de investigații.

Reporter : Cât durează o asemenea consultație?

Dr.Victor Gabriel Clătici: Durata unei consultații individualizate este de aproximativ o oră (45-60 minute) și are mai multe etape specifice:

  • stabilirea motivului pentru consultație, respectiv ce l-a adus pe pacient acum la consult: apariția unui puseu nou (o erupție recentă), absența de rezultate la tratamentele anterioare, solicitarea unei noi opinii medicale (second opinion), recomandarea unui prieten sau a unei cunoștințe sau faptul că a citit despre un nou tratament și dorește mai multe informații.

consultatie dermatoRolul acestei consultații individualizate este și de informare, educare, comunicare și de aceea este important ca un bolnav să dețină informațiile corecte despre boală – etapa de spargere a miturilor – în special date despre frecvență, cauze și posibilitățile de tratament.

Examenul clinic este o parte esențială a consultației.

Reporter : Planul de analize când este stabilit?

Dr.Victor Gabriel Clătici: Stabilirea planului de investigatii se face în cursul acestei consultații. În stabilirea acestui plan se iau în considerare mai mulți factori: durata de evoluție a bolii, tratamentele anterioare efectuate, existența unor afecțiuni asociate etc.

Reporter : Care sunt etapele de tratament ale bolii?

Dr.Victor Gabriel Clătici: Planul de management al bolii este complex și personalizat, și include modificări ale stilului de viață, utilizarea corectă și consecventă a cremelor de fotoprotecție, utilizarea în cadrul procesului de îngrijire a pielii de preparate dermatocosmetice adaptate tenului acneic. De asemenea, se utilizează preparate locale sau administrate pe cale generală, precum și intervenții laser.

Reporter: Care sunt primele recomandări care se fac bolnavului cu acnee?

Dr.Victor Gabriel Clătici: Primele recomandări, în cadrul abordării holistice a acneei, se referă la modul de expunere la soare, precum și la dieta individualizată (ce are voie să mănânce și ce este interzis în alimentație) și la îngrijirea corectă a pielii (skin care).

Reporter: În ce constă dieta bolnavului cu acnee?

Dr.Victor Gabriel Clătici: Regimul alimentar recomandat unui pacient cu acnee ia în considerare mai mulți factori, respectiv vârsta pacientului, efortul fizic depus, afecțiuni asociate etc. și se stabilește în cadrul primei consultații.

Reporter: Ce alimente nu are voie să consume o persoană care suferă de această afecțiune?

Dr.Victor Gabriel Clătici: Alimentele interzise unui pacient cu acnee sunt reprezentate de lapte (indiferent de conținutul de grăsime al acestuia) și anumite produse lactate, precum și de alimentele cu index glicemic ridicat, de tip dulciuri (ciocolată, înghețată, sucuri cu conținut ridicat de zahăr etc.), anumite fructe (struguri, banane, fructe deshidratate de tip stafide, smochine, curmale etc.), produsele de tip fast-food și alimentele cu un conținut ridicat de iod.

Interviu realizat de Emilia Radu

 


Informațiile prezentate în această rubrică au caracter orientativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate