Criza refugiaţilor continuă să preocupe guvernele, ca şi ziarele din Uniunea Europeană. La fel şi criza din relaţiile Occidentului cu Rusia şi ofensiva ţărilor producătoare de petrol în sprijinul preţului combustibilului fosil. Nu lipseşte din paginile presei internaţionale nici situaţia din Republica Moldova. Şi, dintr-o dată, pe primele pagini ale marilor cotidiane ale lumii îşi face loc o nouă îngrijorare, sub un nume aparent paşnic: Zika.
Sub titlul „Republică de furat, dacă puteţi”, The Economist constată că deşi „pentru majoritatea protestatarilor de la Chişinău, conflictul nu are nimic de-a face cu geopolitica”, dacă astăzi ar avea loc alegeri, „cele două partide considerate îndeobşte proruse ar obţine împreună cea mai mare parte din voturi”. Însă între timp, „Moldova este lipsită de finanţarea externă de care are nevoie”, reliefează săptămânalul britanic. În „căutarea unei ieşiri din impasul moldovenesc”, cotidianul moscovit Izvestia readuce în atenţie „planul Kozak”, care presupune o „confederaţie moldo-transnistreană”. „Degradarea situaţiei în Republica Moldova are legătură cu integrarea europeană şi cu refuzul unui dialog transparent cu Transnistria”, opinează jurnalul rus. Tot Izvestia consideră că „promovarea integrării Republicii Moldova cu România” este „probabil un plan de viitor, dar în nici un caz nu e pentru astăzi”. În timp ce „Rusia nu are dreptul să piardă şansa de a păstra Republica Moldova împreună cu Transnistria”, afirmă făţiş ziarul moscovit. Iar agenţia rusă Tass notează că „opoziţia trece la acţiuni de nesupunere civică”, după ce „autorităţile au respins ultimatumul” privind demisia premierului. La Washington, „Rusia revanşardă” este considerată „cea mai mare ameninţare la adresa securităţii europene”, conform unui document strategic al armatei americane, citat de EUobserver. Documentul, prezentat de comandantul forţelor americane din Europa, punctează totodată că „Statele Unite vor continua să ajute Europa să ‘descurajeze agresiunea rusă’ prin masarea de arme în estul Europei şi prin construirea scutului antirachetă”, scrie în continuare oficiosul de la Bruxelles. La rândul său, NATO ar putea combate propaganda agresivă a Kremlinului, prin „crearea unei secţiuni de comunicare mai puternică şi prin desecretizarea mai multor materiale sensibile”, relatează New York Times. „Atât NATO cât şi UE sunt preocupate de capacitatea Rusiei de a folosi televiziunea şi Internetul pentru a proiecta ceea ce ele susţin că este o ‘dezinformare deliberată'”, detaliază cotidianul american. Totuşi, citată de ziarul new-yorkez, purtătoarea de cuvânt a alianţei, Oana Lungescu a subliniat că „unul din principalele principii ale NATO este că nu poate contracara propaganda printr-o intensificare a propagandei”. Din Polonia, ziarul Rzecspospolita notează reacţia secretarului rus al Consiliului de securitate de pe lângă Kremlin, care „acuză Washingtonul că doreşte dezmembrarea Rusiei”. „Americanii afirmă că Europa este ameninţată din Nord, din Est şi din Sud, iar numai din Sud problema o constituie islamiştii radicali, în vreme ce în celelalte două direcţii, ameninţarea o reprezintă Rusia”, punctează acelaşi cotidian varşovian. Între timp, ministrul rus al energiei, citat de Wall Street Journal, declară că Moscova este dispusă să se întâlnească cu membri ai OPEC pentru a discuta despre preţul petrolului. Iniţiativa Rusiei este remarcată şi de Financial Times, care vorbeşte însă despre „noua ordine a petrolului”, în care Arabia Saudită şi restul membrilor cartelului OPEC plus Rusia nu mai au un rol hotărâtor în stabilirea preţului la combustibilii fosili. Căci, explică jurnalul londonez, în condiţiile în care Statele Unite au devenit cea mai mare putere energetică, „orice s-ar zvoni despre necesitatea şi potenţialul ca vechii protagonişti mondiali să comploteze pentru a conveni un prag minim al preţului, cel puţin liderii saudiţi înţeleg că nu este un lucru simplu – mai ales acum, când cererea din China stagnează şi producţia iraniană este în creştere”. Revenim la Europa şi criza refugiaţilor, care determină capitalele comunitare să-şi schimbe politicila azilului, una după alta. „Suedia va expulza 80.000 de migranţi”, adică „jumătate din numărul record de 163.000 de azilanţi sosiţi anul trecut, pentru a-i descuraja pe alţi refugiaţi să mai vină”, scrie The Times citându-l pe premierul suedez. Şi „Finlanda vrea să expulzeze 20.000 de migranţi”, informează Le Figaro. Confruntat cu o serie de critici internaţionale, şeful guvernului de la Copenhaga „contează pe sprijinul popular”, după decizia Parlamentului danez de a aproba o nouă lege care restricţionează drastic drepturile refugiaţilor, relatează The Guardian. Tot de la Londra, The Telegraph notează că Bruxelles-ul cedează şi îi acordă premierului Cameron un acord care îi permite să suspende temporar indemnizaţiile pentru migranţii în Regatul Unit. Din Italia, Corriere della Sera notează că „Matteo Renzi mizează pe prânzul cu Angela Merkel pentru a rupe alianţa franco-germană”. Întrucât, explică ziarul roman, premierul italian nu mai vrea să accepte „scenariul după care a funcţionat până acum Uniunea, anume Germania decide, se ajunge la un acord cu Franţa, şi restul ţărilor se confromează”. Ameninţată cu suspendarea din zona Schengen, Grecia asigură că „îşi va respecta angajamentele privind crearea punctelor de primire a refugiaţilor”, consemnează Kathimerini. Acelaşi cotidian elen prezintă campania online iniţiată pentru nominalizarea locuitorilor insulelor din Estul Mării Egee pentru Premiul Nobel pentru Pace de anul acesta, pe baza contribuţiei lor la criza refugiaţilor. În fine, nu putem trece cu vederea noua ameninţare, despre care scriu majoritatea marilor ziare din lume. „Virusul Zika ‘se propagă cu o viteză explozivă'”, informează Washington Post, citând oficialităţi ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care s-a întrunit de urgenţă în încercarea de stăvilire a răspândirii virusului transmis de ţânţari. Iar din Brazilia, publicaţia Folha notează că „cel puţin cinci ţări din Uniunea Europeană le recomandă femeilor să ia în calcul amânarea călătoriilor în oraşele braziliene şi în alte ţări expuse”, în condiţiile în care zika este posibila cauză a celor 3.448 de cazuri suspecte de microcefalie la nou-născuţi şi „va afecta probabil întregul continent american”.
Adriana Buzoianu, RADOR
