Teatrul Național Radiofonic prezintă în premieră absolută – marţi 8 martie, de la ora 19.00, la Radio România Cultural, în seria Biografii, memorii – un spectacol-document tulburător, despre fenomenul foametei, ca instrument de manipulare și dezumanizare, în Moldova sovietică a anilor 1946 – 1947; o cronică zguduitoare a istoriei Basarabiei: PLÂNSUL PĂMÂNTULUI. Scenariu radiofonic de Magda Duțu, după volumul Cartea foametei de Larisa Turea. Regia artistică: Petru Hadârcă. Muzica originală, interpretarea vocală și instrumentală: Valentin Boghean. În distribuție: Ion Caramitru, Rodica Mandache, Mircea Rusu, Petru Hadârcă, Amalia Ciolan, Mihai Bica, Orodel Olaru, Annemary Ziegler, Mircea Constantinescu, Marcelo Cobzariu, Julieta Strâmbeanu, Dorin Andone, Alexandru Nedelcu.
Regia de montaj: Robert Vasiliță și Florin Bădic. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Luiza Mateescu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor: Costin Manoliu. Producător: Magda Duțu.
Spectacolul Plânsul pământului este primul dintre cele două documentare artistice realizate după volumul Cartea foametei de Larisa Turea. Pâinea cea de-a pururi este cel de-al doilea spectacol și va fi difuzat în premieră, marți, 15 martie, de la ora 19.00, la Radio România Cultural.
Cartea foametei de Larisa Turea, publicată în anul 2008, la Editura Curtea Veche – descrie atrocităţile îndurate de basarabeni între anii 1946-1947. Este un volum simplu şi zguduitor, care adună mărturiile celor care au cunoscut cea mai dură născocire a comunismului, de subjugare a sufletelor şi a trupurilor: foametea. Sunt mărturii ale unor categorii reprezentative (țărani, muncitori, intelectuali) din toate zonele geografice, din sate și orașe ale Moldovei – care vin să reconstituie, prin ceaţa vremii, sinistrul tablou al Basarabiei anilor 1946-1947.
Volumul apărut la Bucureşti îl continuă pe cel editat la Chişinău, în 1991. Atunci, tirajul de 2.000 de exemplare s-a epuizat în câteva zile. Cercetarea Larisei Turea a continuat încă 15 ani, timp în care a căutat supraviețuitori ai foametei, i-a înregistrat și a adus mărturiile acestora, în volumul pe care l-a publicat la București, în anul 2008, fiind convinsă că aceştia trebuie cunoscuți atât în Romånia, cât şi în Republica Moldova. Confesiunilor supraviețuitorilor foametei, obținute în ani, de Larisa Turea, li s-au adăugat informațiile pe care le-a descoperit, în urma unei cercetări amănunțite, în arhivele tăcute ale Basarabiei, precum și în arhivele internaţionale referitoare la epoca respectivă. Rezistenţa la ocupaţie, refuzul cu care era întâmpinată colectivizarea şi speranţele ascunse ale locuitorilor Basarabiei de a se reuni cu România – au fost elementele pe care sovieticii au dorit să le elimine, iar „strategia” aplicată a fost înfometarea. Poveştile tulburătoare spuse de puţinii supravieţuitori, poveşti despre familii care au ajuns să-şi mănânce copiii, după ce epuizaseră până şi câinii şi pisicile, sunt mărturii cutremurătoare, ce alcătuiesc fresca unei epoci îngrozitoare despre care nu se ştie aproape nimic.
Regimurile comuniste nu pot fi disociate de fenomenul foametei, care este – se ştie bine – un instrument extrem de eficient de manipulare şi dezumanizare. Factorii ce au provocat dezastrul sunt numeroşi – printre aceştia şi seceta. Numai că, nefiind ceva ieşit din comun în această zonă, seceta e pe ultimul loc. Principalul regizor al foametei a fost statul sovietic – ce făcuse uz de acelaşi monstruos scenariu în Rusia, pe Volga, în anii ’20, şi în Ucraina, în 1933, pentru a intimida ţărănimea şi a impune colectivizarea cu orice preţ. Cu preţul dispariţiei a sute de mii de cetăţeni. – afirma Larisa Turea. Marea foamete – cauzată nu de secetă, cum se pretinde în documentele vremii, ci de zelul autorităților comuniste – a ucis (conform estimărilor) peste 250.000 de oameni.
Cartea foametei este probabil, cartea-cheie pentru înţelegerea a ceea ce s-a petrecut cu Basarabia de când a fost smulsă din trupul României și este datoria noastră, ca români, s-o facem cunoscută. Am propus comunicarea acestui adevăr, printr-o formă artistică elaborată, ce a constat în realizarea celor două spectacole radiofonice de teatru-document: Plânsul pământului și Pâinea cea de-a pururi. Scenariul radiofonic aduce în atenție mărturiile unora dintre acești supraviețuitori – confesiuni puse în evidență de un personaj –simbol, un copil al foametei, ca toți ceilalți, deopotrivă, actor și spectator al acelor vremuri cumplite. Cele două spectacole realizate după acest scenariu sunt semnate de o echipă care reunește oameni de teatru și muzicieni, aflați de o parte și de alta a Prutului: regizorul artistic și actorul Petru Hadârcă, directorul Teatrului Național ”Mihai Eminescu” din Chișinău, Valentin Boghean – unul dintre cei mai talentati muzicieni din Republica Moldova, un maestru al instrumentelor, mai cu seamă al celor de suflat (caval. trompeta, saxofon, flaut, taragot, clarinet, etc.), cu o voce specială – cel care semnează muzica, interpretarea vocală și instrumentală, Larisa Turea – autoarea volumului Cartea foametei – jurnalistă, critic de teatru, membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova, preşedinta secţiei moldoveneşti a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru, secretar literar al Teatrului Naţional „Mihai Eminescu“ din Chișinău; actori ai unor importante teatre din România: Ion Caramitru, Rodica Mandache, Mircea Rusu, Petru Hadârcă, Amalia Ciolan, Mihai Bica, Orodel Olaru, Annemary Ziegler, Mircea Constantinescu, Marcelo Cobzariu, Julieta Strâmbeanu, Dorin Andone, Alexandru Nedelcu; echipa de realizatori a Teatrului Național Radiofonic din București: Magda Duțu – autoare a scenariilor radiofonice și producător. Mirela Georgescu – ing. regizor tehnic, Luiza Mateescu – regizor muzical, Milica Creiniceanu – regizor de studio, Costin Manoliu – redactor.
Audiția cu public a acestor două spectacole-document, organizată de Teatrul Național Radiofonic, va avea loc, luni, 14 martie 2016, de la ora 11.00, la clubul Ramada- Majestic din București.
