Pe fondul evenimentelor majore, fie ele violente sau nu, relaţiile dintre ţări sau între politicieni au de multe ori o importanţă crucială, importanţă pe care presa internaţională reuşeşte deseori să o sublinieze
Anunţată luni de cotidianul israelian „Ha’aretz”, contramandarea vizitei pe care premierul israelian, Benjamin Netanyahu, urma să o facă în Statele Unite, continuă să facă valuri în presă. Ziarul american „The New York Times” afirmă că, „în contexul încordării relaţiilor dintre preşedintele american Barack Obama şi premierul Netanyahu, o simplă întălnire ratată atrage după sine supărări şi acuzaţii reciproce”. Un alt ziar new-yorkez, „The New York Post”, titrează tranşant: „Casa Albă, la cuţite cu Benjamin Netanyahu”. „Am fost surprinşi să aflăm din presă că, în loc să accepte invitaţia noastră, premierul a optat pentru contramandarea vizitei”, a declarat Casa Albă, citată de ziarul „Ha’aretz”. Cum a evoluat acest episod vom afla, probabil, spre sfârşitul zilei de azi, întrucât, potrivit aceluiaşi „Ha’aretz”, vicepreşedintele american, Joe Biden, a sosit ieri în Israel, urmând ca, în cursul zilei de azi, să se întâlnească atât cu premierul Netanyahu, cât şi cu preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas”. Noi motive de îngrijorare la orizont în Orientul Mijlociu: „Gărzile Revoluţionare din Iran au testat rachete balistice”, anunţă cotidianul egiptean „Al-Ahram”. Citând agenţia iraniană de presă IRNA, „Al-Ahram” notează că „testul a fost menit să demonstreze forţa Iranului şi capacitatea Republicii Islamice de a riposta la orice ameninţare care ar periclita Revoluţia Islamică, statul iranian şi suveranitatea ţării”. Surse diplomatice franceze citate de publicaţia franceză „Le Point” afirmă că „Franţa se declară îngrijorată de vestea acestor teste”, tot „Le Point” amintind că, „în ianuarie, Statele Unite au anunţat noi sancţiuni legate de programul cu rachete balistice al Iranului, anunţul survenind după ridicarea majorităţii sancţiunilor internaţionale din iulie 2015”. În sfârşit, în Europa, cancelarul german Angela Merkel este din nou în centrul atenţiei. EUobserver, portalul Uniunii Europene, afirmă că, „în urma succesului de luni al acordului cu Turcia pe tema crizei refugiaţilor din Europa, în Germania, popularitatea Angelei Merkel a crescut din nou în sondaje, atingând 54%, după ce anterior procentul fusese de 46%”. Ziarul britanic „Financial Times” menţionează însă că „unii confraţi ai dnei Merkel s-au arătat ponderaţi în entuziasmul lor”. Potrivit cotidianulu britanic, „ministrul german al justiţiei, Heiko Maas, se teme că Turcia ar putea şantaja Uniunea Europeană pe tema respectării drepturilor omului, iar Bernd Riexinger, liderul partidului Die Linke, un partid german de extremă stângă, se teme şi el de acelaşi lucru”. Un alt ziar britanic, prestigiosul „The Times”, estimează că „Angela Merkel a calculat greşit încercând să îi facă pe liderii europeni să meargă dincolo de acordurile deja convenite de diplomaţi” şi subliniază că „Franţa, principalul său aliat, a fost iritată, ca de altfel şi o serie de alte ţări, precum Ciprul, Ungaria şi Polonia”. În plus, după cum notează revista germană „Der Spiegel”, „alegerile programate duminică în trei dintre cele 16 landuri germane, nu sunt tocmai uşoare pentru doamna cancelar, deşi, în tot acest joc de poker cu viitorul UE, ele sunt deja marginale. Şi apoi, ea iese oricum în avantaj, pentru că nimeni în Europa nu poate da dovadă de un spirit atât de ascuţit de iniţiativă, iar, în urma alegerilor de duminică, nimeni nu o va putea înlocui cu adevărat la conducerea partidului”.
Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR
