Realizator: Dana Sterghiuli – Bun găsit, cu Radio Constanţa! Continuăm dezbaterile privind proiectul de modificare a Legii 41 din 1994, referitoare la funcţionatarea Radioului public şi a Televiziunii publice. Este alături de noi astăzi senatorul Marian Vasiliev, din partea UNPR. Buna ziua! Bine aţi venit la Radio Constanţa!
Marian Vasiliev: Bună ziua! Şi vă mulţumesc pentru invitaţie.
Realizator: Se vor alătura, prin telefon, de la Tulcea, senatorul PSD Trifon Belacurencu şi senatorul PNL Octavian Motoc şi, de asemenea, din Bucureşti, liderul Confederaţiei Naţionale Sindicale „Cartel Alfa”, domnul Bogdan Hossu. Se discută în Parlament modificările pe această lege, vorbim de două proiecte, primul depus la iniţiativa senatorului PSD Georgică Severin şi asumat de un număr semnificativ de parlamentari PSD, proiect ce se axează în principal pe separarea funcţiilor de preşedinte de cea de director general. Cel de-al doilea proiect este iniţiat de preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, şi susţinut de un grup de paralamentari de la ALDE, PSD şi UDMR, proiect ce propune o singură modificare a legii, respectiv, posiblitatea declanşării procedurii de insolvenţă la iniţiativa Consilului de Administraţie al uneia dintre cele două instituţii de presă. Primul dintre proiectele depuse a primit aviz negativ de la comisia de specialitate, respectiv, Comisia de cultura, arte şi mass-media din Camera Deputaţilor şi urmează să intre la votul din plenul Camerei. Domnule sentor Marian Vasiliev, care credeţi că este cea mai potrivită opţiune pentru rezolvarea problemelor financiare ale Televiziunii publice, fără să existe riscul dezechilibrării situaţiei în care se află acum Radioul public?
Marian Vasiliev: Aici este, practic, puţin ciudat, pentru că vorbim despre o lege pe baza căreia funcţionează două instituţii: una merge bine, una nu. Ca să consideri că asta este soluţia, să disociezi preşedintele de directorul-general, ca şi când asta ar fi o soluţie miraculoasă de rezolvare, cred că este o tratare minimalistă a problemei. TVR are probleme de foarte mulţi ani. Noi, din câte ştiu, şi sper să nu greşesc, nici măcar anul trecut, acum doi ani, noi nu am aprobat Raportul de activitate al TVR-ului, şi atunci cred că o doză de vină, pentru că doar ce am discutat despre vină, cred că este şi a Parlamentului, pentru că acum este uşor să vii să spui că modifici. Eu nu susţin, nu aş susţine această lege în forma iniţiată doar ca o soluţie miraculoasă, cum spuneam, disocierea preşedintelui de directorul general, ci trebuie un plan de măsuri, de la cheltuieli, pentru că şi acolo sunt probleme, poate nu aş vrea să duc în derizoriu şi nici să spun că tratam lucrurile la modul mărunt, dar ştiţi că vorbim de achiziţii de sute de maşini, vorbim de zeci de angajaţi, pe diferite producţii de televiziune, vorbim de aşa-zis „vedete” aduse ca să fie coordonatoare sau moderatoare ale unor emisiuni plătite cu mii de euro, cu zeci de mii de euro şi poate că aici ar trebui să umblăm întâi. Pentru că, dacă noi avem un Consiliu de Administraţie eminamente politic, până la urmă, atât prin faptul că cei de acolo sunt nominalizaţi de partide, Preşedinţie, Guvern şi, la rândul lor, toţi trec printr-un vot politic, că până la urmă votul Parlamentului este politic, vom avea un manager care va fi, tot aşa, numit, nu ştiu ce teste şi ce niveluri de competenţă vor fi estimate, tot politic, nu ştiu unde vom găsi soluţia. Deci, nu în asta, sub nicio formă asta este soluţia de redresare, în forma depusă.
Realizator: În forma depus de iniţiator. Haideţi să introducem şi un alt punct de vedere. Este alături de noi, pentru dezbaterea de la Radio Constanţa, liderul Confederaţiei Naţionale Sindicale „Cartel Alfa”, Bogdan Hossu. Mulţumesc că aţi acceptat intervenţia în emisiune, domnule Bogdan Hossu.
Bogdan Hossu: Bună ziua!
Realizator: Bună ziua! Domnule preşedinte, v-aţi exprimat destul de tranşant în cadrul şedinţei Comisiei de cultură, arte şi mass media faţă de inoportunitatea separării funcţiilor, conform iniţiativei legislative depuse. Cu ce argumente aţi fost în faţa parlamentarilor?
Bogdan Hossu: Pe de o parte, datorită faptului că separarea funcţiei de preşedinte de manager general nu rezolvă o problemă a unei entităţi, indiferent că este televiziune sau o structură economică. Pe de altă parte, modalităţile prin care se propuneau creau o ambiguritate, pentru că nu clarificau multe aspecte legate de părţile contractuale. Să nu uitam că, de fapt, scopul este rentabilizarea sau scopul iniţiativei, cel puţin în nota de justificare, este rentabilizarea Televiziunii, care este într-o anumită dificultate, deşi, pe acelaşi mecanism, Radioul nu se afla într-o situaţie similară. Radioul a făcut investiţii şi, practic, au făcut o multitudine de investiţii, şi a rămas şi cu un rezultat hai să spunem bugetar pozitiv. Pe de altă parte, problema de fond a acestor aşa-numiţi manageri privaţi sau care administrează privat este o falsă problemă, pentru că, practic, persoanele respective nu răspund cu nimic, contractele sunt făcute superficial, pentru că nu se analizează decât la patru ani rezultatul respectiv al managementului dat. Vezi cazul de la Compania Naţională Tarom, în care, de fapt, a trebuit să treacă foarte mult timp şi, deşi sindicatele au protestat de nenumărate ori, în continuare deciziile politicului, pentru că acolo era o chestiune politică, ca şi în domeniul Radioului, nu au dat sau nu au ajuns la concluziile necesare. Mai mult, ambiguităţile se vor reflecta în situaţia salariaţilor, pentru că o structură nestabilă nu creează decât probleme majore şi va putea permite inclusiv un exces de zel al unor angajatori, pentru că managerul este un angajator, care, cu o comandă hai să îi spunem semipolitică, va putea să ducă într-o situaţie defavorabilă. Deci, practic, nu printr-o asemenea măsură se rezolvă problema Televiziunii şi a Radioului.
Realizator: Domnule Bogdan Hossu, sunteţi un cunoscător al situaţiei bune în care se află Radioul, o situaţie pe care tocmai aţi descris-o, din calitatea dumneavoastră de reprezentant al salariaţilor în Consiliul de Administraţie, în mandatul anterior, asta vroiam să precizez, în mandatul anterior, de aceea am şi dorit să aveţi intervenţia în emisiune. În studioul dezbaterii de la Radio Constanţa se află senatorul Marian Vasiliev, din partea UNPR. Cum ar trebui să procedeze parlamentul astfel încât să rezolve situaţia TVR atunci, fără să rişte situaţia de echilibru a Radioului.
Bogdan Hossu: Din punctul nostru de vedere, ar trebui să se facă un Consiliu de Administraţie la TVR excepţional, care, într-adevăr, să încerce să vină, la două săptămâni, cu un proiect foarte clar în faţa Parlamentului, respectiv, a comisiilor reunite din domeniu, care, de fapt, şi coordonează activităţile entităţilor respective. Evident că asta înseamnă o analiză profundă şi înseamnă, în acelaşi timp, asumarea unor cheltuieli pentru entitatea respectivă, pentru că ambele instituţii – şi TVR-ul, dar şi Radioul – reprezintă nu numai simple instituţii de comunicare, sunt instituţii educative, sunt mijloace şi instrumente de bază, lucru care, de fapt, se vede şi în legea lor actuală de funcţionare. Din punctul nostru de vedere, această împărţire în două a funcţiilor nu este soluţia respectivă, ci trebuie lucrat într-un program de restructurare masiv la TVR, împreună cu sindicatele din TVR, şi găsită o soluţie care într-adevăr să iasă din, hai să spunem, situaţia actuală, care este complet anormală. Asta nu înseamnă că peste noapte TVR-ul va avea o situaţie înfloritoare. Înseamnă un proces la care trebuie toată lumea să pună umărul, dacă se doreşte într-adevăr reabilitarea instituţiei respective şi funcţionarea cum trebuie să funcţioneze o televiziune naţională.
Realizator: Vă mulţumesc foarte mult pentru intervenţia dumneavoastră la Radio Constanţa.
Bogdan Hossu: La revedere!
Realizator: A fost alături de noi liderul Confederaţiei Naţionale Sindicale „Cartel Alfa”, domnul Bogdan Hossu. Revenim cu dezbaterea în studio. Domnule senator Marian Vasiliev, aşadar este o discuţie deschisă, care aduce mai multe puncte de vedere, pentru că este într-adevăr şi multifaţetată. Ideea este ce numitor comun punem pe aceste discuţii, tocmai pentru ca acele două instituţii de presă aflate în serviciul public să funcţioneze optim?
Marian Vasiliev: L-am ascultat cu atenţie pe domnul Hossu şi am constatat că, într-o proporţie de 90%, are aceleaşi viziuni pe care le am şi eu, şi mă bucură asta, pentru că nu mă trezesc cu o opinie singulară. Trebuie reţinut ceea ce a spus domnia sa, că poate ar fi trebuit şi Consiliul de Administraţie de la TVR pus în faţa, nu doar îi alegem, alegem un Consiliu de Administraţie, ar trebuie să îi dăm un termen scurt, de două săptămâni sau o lună de zile, ca acest consiliu de administraţie să vină cu nişte propuneri concrete în faţa parlamentului. Nu îi punem acolo, îi lăsăm un an de zile, şase luni, în care constatăm că nu s-a întâmplat nimic./mpetre/atataru/ Dăm cu mare largheţe, aşa, mandatele unor persoane, care, încă o dată spun, sunt numite politic, unii din ei au demonstrat în viaţă că pot să facă nişte lucruri bune, pe alţii nici nu îi cunoaştem. Ne trezim şi noi, asta este realitatea! Sunt propuşi de diferite partide, propuşi de diferite entităţi, gen Preşedinţia României, Guvern ş.a.m.d., ajung în faţa Parlamentului şi, efectiv, nu ştim cine sunt.
Realizator: De ce credeţi, domnule senator Marian Vasiliev, că nu a fost lansată o consultare publică înaintea depunerii acestor proiecte legislative pe Legea 41, o consultare publică la care să fie invitaţi specialişti în domeniu, alături desigur de dumneavoastră, de parlamentari, dar la care să poată participa, prin puncte de vedere, de ce nu, şi societatea civilă, pentru că cetăţenii sunt cei care plătesc taxa Radio şi taxa TVR, ele fiind nişte taxe pentru serviciul public furnizat.
Marian Vasiliev: Sincer, nu ştiu, nu ştiu de ce nu a trecut printr-un proces de consultare publică, dar, având în vedere că vorbim de două componente ale mass-media româneşti foarte importante, foarte importante, pentru că sunt, până la urmă, posturi publice, cred că şi felul în care abordăm acum, şi discutăm în emisiuni de televiziune, în emisiuni de radio, dezbaterile publice din Cameră, din Senat, urmează acum la Senat o dezbatere, vor fi tot o formă de intervenţie – şi eu aici am luat act de o propunere, şi o să o materializez, încât să aibă un termen limitat de a veni cu un proiect concret de redresare. Dacă nu, acel Consiliu de Administraţie să cadă.
Realizator: Vreau să aduc în atenţia ascutătorilor noştri şi a dumneavoastră, desigur, un mesaj pe care l-am primit din partea unei ascultătoare din Constanţa, doamna Gabriela Novac, care ne-a trimis la redacţie un mail, în atenţia colegilor care sunt la Serviciul Taxa Radio. Ne spunea că a plătit taxa Radio, a ataşat ordinul de plată şi ne transmite următorul mesaj: „Vă iubim şi vă dorim să treceţi cu bine şi această provocare şi să rămâneţi împreună cu Televiziunea Română alături de noi!” Este mesajul unei doamne care ascultă programele Radio Constanţa. Este în acelaşi timp şi alături de programele naţionale ale Televiziunii publice. Vedeţi, într-un fel, şi noi suntem solidari cu colegii de la Televiziunea publică, pentru că sunt colegii noştri, dar în acelaşi timp suntem preocupaţi de a menţine stabilitatea financiară şi echilibrul jurnalistic la Radioul public.
Marian Vasiliev: Da, şi trebuie un principiu pe care ar trebui să îl respectăm. Nu strici şi nu modifici ceea ce merge bine. Dacă în momentul ăsta Radioul public, cu toate redacţiile teritoriale, cu partea de extern, cu tot ce conţine acest radio public, merge bine, nu are rost să intervenim şi acolo unde nu sunt probleme, pentru că, dacă intervii unde nu sunt probleme, le creezi! Pe Radio, nu aş intra foarte mult în discuţie şi ar trebui să ne axăm puţin mai mult doar pe TVR. Problemele sunt acolo. Într-adevăr, aceasta cu preşedinte director general, una din modificările propuse, nici nu ştiu ce să spun. Teoretic, teoretic, ar suna bine să spui că un consiliu de administraţie, aşa cum spuneam mai devreme, numit politic, îşi alege un preşedinte din interiorul membrilor săi, iar managerul ar trebui să fie un superspecialist manager, finanţist, eu ştiu ce o fi el, care să aducă performanţă.
Realizator: Depinde cum este ales acest manager.
Marian Vasiliev: Depinde. Aici, vreau să spun, ultimul exemplu pe care îl avem în România este de la Tarom, unde avem un Consiliu de Administraţie numit, membri acestui consiliu de administraţie numiţi, cu un manager ales, testat, trecut prin toate şi dovedit că este foarte competent, şi a avut nişte rezultate execrabile, şi avem exemplul de la Radio, unde managerul este şi preşedintele Consiliului de Administraţie şi lucrurile merg bine./rduinu/atataru/ Să rămână pe undeva aşa, dar, iertată-mi fie expresia mai severă, să răspundă cu capul. În sensul că acel Consiliu de Administraţie să nu spui că îl numeşti pe patru ani, îl numeşti pe doi ani. Nu îl numeşti pe doi ani, ar trebui ca în fiecare an, la şase luni, că acum există raport de activitate şi putem să ducem perioada de raport de activitate mai scurtă, că nu se întâmplă nimic dacă la şase luni.
Realizator: Dar, din ce cunosc eu, Radioul public şi Televiziunea publică aduc în atenţia Parlamentului anual Raportul de activitate.
Marian Vasiliev: Da.
Realizator: Deci, le aveţi sau le puteţi solicita în Comisii în anumite perioade.
Marian Vasiliev: Asta categoric. În contextul în care lucrurile merg bine. Radioul prezintă anual raport de activitate, Radioul merge bine. În momentul în care ai o problemă, poţi să îi pui să raporteze activitatea în faţa Parlamentului la trei luni de zile. Nu trebuie să aştept un an până când noi ştim că, să spunem, în decembrie, fiind în februarie, va veni raportul, acolo se întâmplă nişte lucruri. Stabilim ca, din trei în trei luni, raportul acela, pentru că ştiţi că şi la Radio şi la Televiziune…
Realizator: Şi atunci ajustările se pot face mai uşor.
Marian Vasiliev: Bineînţeles. Şi există sancţiunea care există peste tot, şi la Radio, că un Raport care nu îţi trece duce la demiterea Consiliului de Administraţie. Şi atunci de ce să aşteptăm un an de zile într-o instituţie care nu merge, cu caracter excepţional, ar trebui, la trei luni de zile, încă o expresie pe care noi o uzităm, românii, nu este frumoasă, dar este foarte relevantă, că este plin cimitirul cu oameni de neînlocuit. Nu trebuie să îi ţinem acolo doar pentru că X din Consiliul de Administraţie este pila nu ştiu cui sau este susţinut de un partid mai mare sau mai mic, Consiliul acela de Administraţie trebuie să dovedească, în România asta este problema noastră, marea noastră problemă: drepturi, salarii, nedublate, în scris, de răspundere, ce se întâmplă dacă nu. Pentru că se spune: ai obligaţia, trebuie să faci etc. Da, dar dacă nu, dacă nu şi vrei să iei o măsură împotriva unui funcţionar, împotriva unui angajat, intervin sindicatele, intervine legislaţia, deja nu poţi să mai atingi pe cineva care nu îşi face datoria. La fel şi Consiliile de Administraţie, sunt pe un an. Dar de ce să fie pe un an? Să dea din trei în trei luni, să prezinte un raport de activitate, care să conţină o mare parte, nu teorie, Televiziunea…
Realizator: Şi rapoarte intermediare.
Marian Vasiliev: Rapoarte intermediare.
Realizator: Pentru că proiectele sunt, în general, pe termen lung, dar un raport intermediar, ca să îţi dai seama în ce cadru se desfăşoară activitatea, se poate solicita oricând.
Marian Vasiliev: Şi, până la urmă, să spunem direct, Televiziunea Română trece printr-o gravă problemă financiară. Pe asta trebuie să insiste. Că, dacă vine la raport şi trei sferturi din raportul de activitate înseamnă calitatea programelor, înseamnă diseminarea informaţiei, astea putem să le discutăm oricând, dar problema este aici. Şi atunci, pentru că situaţia este de aşa natură, ar trebui din trei în trei luni să vedem un raport de activitate pe redresare. Este simplu. Pui pe hârtie cât aveai pierdere în luna ianuarie, ce s-a întâmplat în luna aprilie, şi atunci vezi un trend. Ori se adânceşte problema, ori începe să se atenueze gravitatea ei şi îţi dai seama în ce direcţie mergi, că, dacă ai avut 3%, să spunem, pierdere, s-a adăugat şi mai continui şi aşa, înseamnă că mergem pe aceeaşi direcţie şi atunci acel Consiliu de Administraţie nu poate şi poate fi înlocuit. Sunt milioane de români capabili în ţara asta.
Realizator: Haideţi să ducem discuţia la Tulcea, câteva minute, de această dată pentru a lua un punct de vedere al senatorului Octavian Motoc, din partea PNL. Dacă proiectul de lege va fi aprobat în forma depusă de iniţiator, ce efecte credeţi că va produce pentru cele două instituţii?
Octavian Motoc: Aş începe prin a spune că Radio România este tovarăşul meu de drum oriunde m-aş afla, este cel care mă informează şi îmi face drumul mai uşor. Este postul care nu mă plictiseşte niciodată. Ca senator liberal, nu pot să fiu de acord cu o iniţiativă legislativă cum este cea a senatorului PSD Georgică Severin, care, o dată aplicată, nu numai că nu ar rezolva problemele TVR şi ale Radiodifuziunii Române, dar ar complica situaţia la cea din urmă. Nu se rezolvă nici pe departe problemele separând funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie de cea de director general. Nu aici stă Nodul gordian al problemei. Eu cred că rezolvarea stă în calitatea celor desemnaţi în aceste Consilii de Administraţie şi dorinţa lor reală de a soluţiona problemele de cheltuire judicioasă a banului public. Oricum, cred că problemele de la TVR trebuie tratate separat de cele ale Radioului. Iar propunerea lui Călin Popescu-Tăriceanu cu utilizarea instrumentului insolvenţei este una fără o finalitate benefică. Cred că trebuie să găsim soluţii pentru eşalonarea datoriilor şi rezolvarea problemelor angajaţilor. În acelaşi timp, trebuie găsite soluţii de optimizare a cheltuirii banului public la SRTV, care trebuie să ia exemplul dvs, al celor de la Radio, ce aţi reuşit să aplicaţi principiul profitabilităţii.
Realizator: Dle senator Octavian Motoc, dacă aţi urmărit parcursul acestui document, acestui proiect de modificare în Camera Deputaţilor, aţi văzut că au fost comisii unde a primit aviz negativ, cum este Comisia de cultură, acolo discuţia a fost pe fond, dar şi comisii unde a primit un aviz favorabil, acestea fiind nişte avize consulative, ce credeţi că se va întâmpla în Senat?
Octavian Motoc: În Senat în momentul acesta majoritatea pe care o are PSD este una extrem de fragilă. Eu cred că, până la urmă, raţiunea va fi cea care va câştiga, iar noi, PNL, vom reuşi, cel puţin la Senat, să ne impunem punctul de vedere şi să respingem o asemenea iniţiativă, care nu soluţionează în niciun fel problemele dvs.
Realizator: Vă mulţumesc pentru intervenţie. Dacă dvs mai aveţi de adăugat ceva concret, aveţi în vedere o propunere, un amendament la acest proiect?
Octavian Motoc: Pe termen mediu, de fapt, cred că trebuie găsite soluţii ca atât Televiziunea, cât şi Radioul să nu fie atât de dependente de factorul politic, cât s-au demonstrat a fi în ultimii ani de după Revoluţie./atataru/ Este anormal să se întâmple lucrul acesta şi vedeţi că, atunci când politicul îşi ia mâna de pe aceste instituţii, ele merg mult mai bine decât în momentul în care o fac.
Realizator: Vă mulţumesc foarte mult pentru intervenţia dumneavoastră în dezbaterea de la Radio Constanţa. Dragi asculători, a fost alături de noi senatorul tulcean Octavian Motoc.
Octavian Motoc: Vă mulţumesc.
Realizator: Domnule Marian Vasiliev, l-aţi auzit pe domnul senator Octavian Motoc. Este colegul dumneavoastră din Senat. A adus în discuţie două aspecte importante: influenţa politicului, pe de o parte, şi ceea ce s-ar putea întâmpla în Senat. Ce cerdeţi că se va întâmpla în Senat?
Marian Vasiliev: În Senat va fi o dezbatere, pentru că aici nu cred că va interveni foarte mult apartenenţa politică, ci va interveni conştiinţa fiecăruia, pentru că de decizia din Parlament depinde până la urmă viitorul Televiziunii şi al Radioului, că orice modificare… iar o ţară modernă, o ţară care se doreşte reprezentativă nu poate să aducă în discuţie insolvenţa, nu poate să se gândească la închiderea sau la a nu avea o televiziune publică şi un radio naţional public. Nu poţi să vorbeşti despre aşa ceva, de aceea, până la urmă, sunt suportate din buzunarul fiecărui cetăţean. Fiecare cetăţean din această ţară susţine existenţa Televiziunii şi a Radioului, numai că administrarea acelor bani, felul în care se decide cheltuirea lor depinde de un grup de oameni. Grupul acela de oameni – vorbesc aşa ca să ne înţeleagă toţi cei care ne ascultă -, cei care ne ascultă plătesc taxa radio-tv, banii aceştia ajung în buget, bugetul acestei entităţi este administrat de un consiliu de administraţie. Aici este, de fapt, marea problemă. Spunea colegul meu mai devreme de politizare şi avem dovezile concrete, în ultimii 20 de ani, cum de multe ori profesionişti din Televiziune şi din Radio au avut o acţiune partizană în favoarea lui X sau lui Y, de la un partid care vremelnic a fost acolo. Ar trebui…
Realizator: Vorbiţi de Televiziunea publică./mpetre
Marian Vasiliev: Vorbesc de Televiziunea publică. Pentru că în Televiziunea publică în primul rând trebuie să stabilim faţă de politic un lucru: echidistanţa. În Televiziunea publică nu trebuie să existe partizanat politic. Asta se face pe bani, la televiziunile private. Foarte mulţi politicieni sunt proprietari de televiziuni şi de posturi de radio, să îşi facă ei acolo, unde vor ei, pe banii lor, ce mesaje şi ce dorinţe au ei politice şi electorale. Televiziunea Română trebuie să fie un pic ruptă de acest lucru şi să rămână doar o sursă de informaţie şi de ridicare, până la urmă, a nivelului cultural. Pentru că s-a pus de multe ori problema, şi aici aş vrea să mă refer şi la Radio şi la Televiziune, s-a pus problema de multe ori a balaurului care a devenit audienţa. Şi atunci, vedem ce se întâmplă pe piaţa media din România, cu preţul deteriorării şi a alterării mesajelor, a emisiunilor, doar de dragul unei audienţe, discutabile şi cu nişte emisiuni care nu ar avea ce să caute, vorbim de libertatea de expresie şi replica celor care fac acest lucru: „dacă nu îţi convine, ai telecomandă, schimbă”. Nu este chiar aşa. Este un cerc vicios. Spunem că publicul vrea un anume produs, şi atunci îl creăm, deşi ştim sigur că este până la limita imoralităţii, dar, pe partea cealaltă, şi publicul este educat de ceea ce vede. Şi atunci, unul din cei doi termeni, unul din cele două elemente din ecuaţia asta trebuie să se schimbe. Publicul este greu să-l schimbi, pentru că este vorba de educaţie de masă, este vorba de foarte mulţi bani şi, până la urmă, publicul are rolul invers, care plăteşte.
Realizator: Este adevărat, este vorba uneori şi de o falsă percepţie, pentru că noi am văzut în ceea ce priveşte Radioul public: avem public interesat de cultură.
Marian Vasiliev: Da.
Realizator: Avem public interesat de educaţie, sunt oameni interesaţi de cunoaştere, sunt oameni interesaţi de dezvoltare personală. Trebuie să fim alături de ei cu o informaţie pentru ei, care să îi ajute.
Marian Vasiliev: Categoric.
Realizator: La fel cum trebuie să fim pentru toţi cu o informaţie pe care să o poată folosi în viaţa de zi, fiecare. Domnule senator, aduc în atenţia dumneavoastră şi o situaţie concretă, şi poate găsim o explicaţie, îmi pare foarte rău că o nu avem din partea Partidului Social Democrat. Vreau să precizez că am solicitat intervenţia în emisiune a senatorului Trifon Belacurencu, senator PSD, pe parcursul întregii emisiuni. Nu a putut fi contactat telefonic, iar noi suntem la finalul emisiunii.
Marian Vasiliev: Domnia sa este senator în zona Deltei şi probabil că este mai greu cu semnalul acolo.
Realizator: Este posibil să fie o astfel de explicaţie, pentru că ieri am avut acordul dumnealui. Doar spuneam, ca demers jurnalistic, că am vrut să avem şi punctul de vedere al PSD-ului în emisiunea noastră. În 15 martie, în Comisia de cultură a avut loc dezbaterea proiectului de modificare a Legii 41. Cu o zi înainte, pe 14 martie, PSD a adăugat patru membri în comisie. Este normal să se întâmple aşa? O comisie, înaintea unei decizii importante, pentru că noi considerăm că era o decizie importantă acolo, să se lărgească cu patru membri ai unui partid politic?
Marian Vasiliev: Doar dacă erau posturile vacante. Pentru că a suplimenta numărul de membri într-o comisie nu este posibil. Nu pot fi, dacă o comisie, cum este la Camera Deputaţilor, cred că sunt în jur de 13…
Realizator: Sunt 28 de membri acum.
Marian Vasiliev: Au fost reunite. Deci nu puteau să depăşească numărul acesta. Probabil că au avut locuri vacante şi probabil că s-au gândit că un anume proiect trebuie votat într-un anume fel şi s-au grăbit să umple locurile.
Realizator: Locurile se umplu după un algoritm de reprezentare politică.
Marian Vasiliev: Da, se umplu după un algoritm. Este singura explicaţie – de asta nici nu am ştiut numărul exact la Cameră, câţi sunt, că la noi sunt 11, sunt 9, noi suntem mai puţini. Dar de aceea spun că nu poate să depăşească numărul clar de membri într-o comisie. Nu pot suplimenta numărul membrilor comisiei, ci doar să aduci la numărul care este prevăzut de regulament, dacă ai posturi vacante şi probabil că au fost posturi vacante. Singura explicaţie legală pe care o am: au avut locurile vacante, nu le-au avut ocupate o lună, două, trei, şi acum i-au numit. Numirile sunt algorim, în funcţie de ponderea în cadrul Parlamentului, a Camerei Deputaţilor sau a Senatului, în fiecare comisie, partidele au numărul de membri raportat la ponderea electorală, la ponderea voturilor. Şi atunci, dacă au avut patru locuri libere de la PSD, că l-aţi adus în discuţie, probabil că asta au făcut, au numit – da, într-adevăr, poate naşte suspiciuni faptul că…
Realizator: Probabil, ca să fie siguri de o majoritate în comisie. Suntem pe finalul acestei dezbateri. Ce concluzie credeţi că putem avea astăzi, ca să putem însuma toate punctele de vedere şi să dăm şi o perspectivă acestor proiecte?
Marian Vasiliev: În primul rând, trebuie identificate cauzele pentru care s-a ajuns aici şi avut curajul de a lua măsuri tranşante. Adică nu trebuie nici invers să nu procedăm, să acoperim nişte lucruri doar de dragul şi de necesitatea de a avea televiziunea naţională. Atâta timp cât spune o televiziune privată că face o emisiune, emisiune existentă şi la tv, aproape într-un format identic şi spune: noi lucrăm cu cinci oameni, la TVR sunt 32 de oameni care fac emisiunea asta, deja avem o problemă. Dacă vorbim de achiziţii, de mijloace noi şi că sunt sute de maşini şi cheltuieli materiale şi am mai avut deplasări ciudate făcute de TVR de-a lungul timpului în zone exotice, să facă nu ştiu ce emisiuni, dacă umblăm aici, indiferent cine se supără şi cum o resimte… Eu o să vă dau un exemplu în trei secunde: am avut o deplasare, a fost foarte interesantă, acum doi ani eram membru în Comisia de cultură a Senatului şi a fost pentru prima oară când o comisie întreagă a ieşit din Senat şi a mers într-un centru cultural. Am fost la Cluj, toată comisia şi acolo am stat două zile şi am avut întâlniri cu tot ce a însemnat cultură. Partea de teatre, partea de operă, instituţiile de învăţământ, am vorbit cu prefecţii, am fost la Prefectură, deci, toată comisia – a fost pentru prima oară când s-a întâmplat asta. Am vrut să continuăm, dar în viaţă nu faci întotdeauna ce vrei. Şi am fost acolo. Şi s-a pus problema cazării. Şi ne-au găsit să stăm în Cluj – vă dau un exemplu inedit, aşa, ca să vedeţi cum se percepe. Şi ne-am dus şi ne-au spus: avem hotel de cinci stele nu ştiu unde. Hotelul acela de cinci stele, când am văzut, costa 500 de lei, 600 de lei pe noapte. Am zis, suntem şapte, o să pară… cheltuim, aruncăm banii pe geam. Nu trebuie să stăm la cinci stele, că dormim două nopţi, nu are nimeni nevoie de fiţe, până la urmă. Şi ne-au spus /…/ şi am găsit cu trei stele. La trei stele era 100 şi vreo 70 de lei camera pe noapte. Am rămas acolo. Ne-am întâlnit cu conducerea TVR – era pe vremea aia dl Săftoiu, cred, însoţit de directori şi au fost discuţii pe tema asta. Când s-a trecut la o pauză de cafea: dar unde staţi? Şi stăteau la un hotel care costa 200 şi vreo 40 de euro pe noapte. Ei. Cei de la Senat, noi ne-am uitat să coste 150 de lei, nu de euro. Şi am zis, uite, una din metode. Dar de ce nu au stat şi ei la…? E un exemplu mărunt, chiar foarte mărunt, raportat la o televiziune naţională. Eu mă refer la mentalitate. Când duci greul, nu îţi mai cumperi maşină de 30.000 de euro şi nu te duci să stai, o delegaţie de 10 oameni, unde costă 300 de euro pe noapte, pentru că, din start, în două nopţi sau în trei nopţi ai cheltuit 10.000 de euro, numai cu cazarea, la o delegaţie. Deci trebuie să începem de la lucrurile mărunte, de la autofrânarea, să spun, a cheltuielilor, până ajungem la planurile şi măsurile financiare mari.
Realizator: Vă mulţumesc, dle senator Marin Vasiliev, pentru prezenţa dumneavoastră la RADIO CONSTANŢA…
Marian Vasiliev: Şi eu vă mulţumesc, cu plăcere.
Realizator: …În această dezbatere, un demers jurnalistic prin care noi dorim să înţelegem care sunt implicaţiile proiectului de modificare a Legii 41, după care funcţionează de 22 de ani Radioul public şi Televiziunea publică, situaţia celor două instituţii fiind fundamental diferită în ceea ce priveşte performanţa editorială şi situaţia economică./dsirbu
RADIO CONSTANŢA – 6 aprilie
