Presa internaţională abundă în articole despre scandalul documentelor Panama şi consecinţele care încep deja să apară. O primă victimă devine premierul Islandei, care şi-a anunţat demisia, după protestele masive antrenate de dezvăluirea că ar fi ascuns milioane de dolari într-o companie offshore, informează The Telegraph. Un alt ziar britanic, The Times relatează că premierul Cameron a fost constrâns să nege că ar deţine acţiuni offshore. De dincolo de Canalul Mânecii, Le Monde se ocupă de cele „979 de societăţi create de Societe Generale în paradisuri fiscale” şi de personalităţile politice implicate în scandalul Panama. Şi tot din Le Monde putem afla cum au scos bani din Franţa apropiaţi ai Marinei Le Pen, lidera Frontului Naţional. În total, 205 ţări ar fi implicate în acest nou scandal al dezvăluirilor, face socoteala acelaşi jurnal parizian. De la Bruxelles, Le Soir vorbeşte despre o veritabilă „undă de şoc a unei anchete mondiale”.
Căci „ancheta, cea mai amplă realizată vreodată în materie de investigaţie, cu participarea a peste 100 de structuri media, a zdruncinat realmente opiniile publice şi a adus la rampă mulţi lideri”. Totuşi, jurnalul portughez Diario de Noticias se întreabă dacă dosarul Panama reprezintă cu adevărat o ştire. Pentru că, până la urmă, „de ce suntem scandalizaţi?”, se întreabă retoric ziarul lusitan. „Oare nu ştiam că există companii offshore? Nu ştiam că acestea slujesc la spălarea banilor obţinuţi prin corupţie, furt, violenţă, trafic? Nu ştiam că o parte a marilor averi personale din lume, precum şi încasările îndoielnice ale unor conglomerate economice, se folosesc de companiile offshore pentru a înşela statele, pentru a-i fura pe contribuabili?” – punctează ziarul lusitan. Şi totuşi, dincolo de tot ce ştiam, mai aflăm câte ceva, inclusiv despre implicarea unor români în evaziunea fiscală. Iar în această privinţă, „scandalul se grupează în jurul lui Benjamin Steinmetz, miliardar israelian, jucător important în lumea diamantelor”, implicat în afaceri precum dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri şi acţionar la Roşia Montană, precum şi actor în falimentarea Rafinăriei Rafo Oneşti, aflăm din site-ul Europei Libere. Iar dacă în România aceste informaţii vor face obiectul unor verificări, după cum relatează Associated Press, în China reacţia este foarte diferită. Guvernul de la Beijing a conchis de pe acum că „dosarele Panama cuprind acuzaţii nefondate” şi a impus cenzura informaţiilor, citim în ziarul spaniol El Periodico. La Moscova, reacţia este şi mai vehementă: „preşedintele Vladimir Putin este ‘principala ţintă’ a dezvăluirilor, iar ancheta jurnalistică este plină de invenţii şi falsificări şi vizează destabilizarea” Rusiei, le-a explicat ziariştilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de La Libre Belgique. The Guardian ne informează despre o altă anchetă care vizeză Rusia. Potrivit unui raport întocmit de Atlantic Council, atacurile aeriene lansate de Rusia în Siria nu au ţintit decât marginal gruparea ISIS, principalul obiectiv al campaniei fiind întărirea poziţiei preşedintelui Assad, scrie ziarul londonez. Şi tot The Guardian constată că pe frontul sirian confruntările se intensifică, după doborârea unui avion cu reacţie guvernamental, în apropiere de Alep. De altfel, tot Rusia este în centrul preocupărilor statelor est-europene, după cum relevă un raport al grupului de reflecţie suedez Sipri, despre care relatează EUobserver. „Statele estice ale UE au anunţat măriri dintre cele mai pronunţate la nivel mondial în sfera cheltuielilor pentru înarmare”, constată oficiosul european, care remarcă o „amplificare a fricii faţă de o ameninţare din partea Rusiei”.
Şi cheltuielile militare ale Moscovei au continuat să crească, remarcă EUobserver, cu precizarea că „bugetul militar al Rusiei pe 2015 a fost cu un incredibil 91% mai mare decât cel din 2006, fapt ce reflectă amploarea programului de reînarmare dezvoltat de Vladimir Putin pe parcursul ultimului deceniu”. Cu toate acestea, bugetul american al apărării rămâne de departe cel mai important de pe planetă, ne asigură acelaşi ziar de la Bruxelles. În fine, pe frontul refugiaţilor, ziarul turc Hurriyet informează că Angela Merkel va inaugura un nou centru pentru migranţi, construit cu bani europeni în Turcia. Iar de la Atena aflăm că „următorul transfer de refugiaţi din Grecia în Turcia, în cadrul controversatului acord cu Uniunea Europeană, a fost amânat până spre sfârşitul săptămânii curente”. Nu mult după aceea, Papa Francisc va face o vizită refugiaţilor din insula Lesbos, „pentru a pune în evidenţă drama miilor de refugiaţi care fug din calea conflictelor”, scrie ziarul elen Kathimerini.
