„Ucraina poate adera la proiectul iniţiat de România referitor la crearea unei flotile NATO în Marea Neagră care să se opună Flotei Federaţia Ruse de la Marea Neagră – a declarat ieri preşedintele Petro Poroşenko, în cursul vizitei oficiale efectuată la Bucureşti. După mulţi ani de dispute teritoriale şi conflicte politice Ucraina şi România revin la nişte relaţii normale şi devin aliaţi tactici. Obiectivele urmărite sunt însă diferite: dacă Kievul speră că va recăpăta Crimeea, Bucureştiul are în cap problema moldoveană.
Preşedintele Institutului pentru politică ucraineană, Konstantin Bondarenko, a declarat pentru Nezavisimaia Gazeta, că moderator în noua etapă a legăturilor româno-ucrainene este SUA. După o pauză de zece ani preşedintele României, Klaus Iohannis, a făcut pentru prima dată într-o vizită la Kiev în luna martie a anului trecut; acum Poroşenko efectuează o vizită de răspuns la Bucureşti. Totodată, părţile procedează la o apropiere cu foarte multă circumspecţie, amintindu-şi de etapa anterioară a relaţiilor dintre ele.
Perioada conflictuală a început încă în perioada pe când preşedinte era Leonid Kucima. Bucureştiul a formulat pretenţii teritoriale faţă de Ucraina în Marea Neagră, dar partea ucraineană a câştigat procesul care a durat cinci ani. Ulterior au apărut şi alte neînţelegeri, şi noi conflicte legate mai cu seamă de acordarea de paşapoarte româneşti locuitorilor din vestul Ucrainei. Noua situaţie creată în regiune în urma desprinderii Crimeii de Ucraina, iar Rusia şi-a consolidat poziţiile în Marea Neagră, a impus părţilor să dea uitării vechile ofense.
„În această situaţie România se prezintă în primul rând de pe poziţia de membră în NATO şi UE şi nu ca ţară vecină, pur şi simplu” – a arătat Bondarenko.
Experţii militari de la Kiev remarcă faptul că România, Turcia şi SUA , cu participarea parţială a Ucrainei, au organizat în iarnă exerciţii tactice în Marea Neagră. Atunci a devenit cunoscută iniţiativa privind crearea în regiune a unei flote a NATO care să se poată opune Flotei Federaţiei Ruse de la Marea Neagră.
Până la pierderea Crimeii Forţele Maritime Militare ale Ucrainei erau considerate învechite. Iar ca urmare a anexării , după cum a declarat şeful serviciului de presă al Statului-Major General al Forţelor Militare ale Ucrainei, Vladislav Selezniov, Ucraina a pierdut zeci de şalupe, vase de aprovizionare şi câteva vase de război.
Statul-Major al Forţelor Maritime Militare a fost mutat la Odessa. Dar SUA au iniţiat renaşterea flotei ucrainene încă în 2014. În vara anului 2015, un grup consultativ de evaluare al NATO s-a deplasat pe teren având sarcina să stabilească cum sunt forţele maritime miliare ucrainene şi de ce este nevoie pentru ca în Ucraina să fie creată o flotă modernă şi o aviaţie maritimă.
Şase luni mai târziu a fost elaborat un program de acţiuni. Şeful ad-interim al misiunii ucrainene la NATO, Egor Bojok, informa în luna februarie a aceluiaşi an că NATO este gata să-i acorde Ucrainei „ajutor tehnico-material, consultatv şi în domeniul instrucţiei”. Înţelegerile presupun nu renaşterea flotei învechite pe care o avea Ucraina, a arătat Bojok: „Vorbim de reînnoirea după noi standarde şi modele, lucru care înseamnă, de fapt, constituirea unor noi Forţe Maritime Militare”.
În urmă cu o săptămână preşedintele Poroşenko a semnat decretul privind eliberarea din funcţie a comandantului Forţe Maritime Militare, vice-amiralul Serghei Gaiduk, care fusese numit în luna martie. Expertul cu care a reuşit să stea de vorbă corespondentul publicaţiei Nezavisimaia Gazeta a declarat neoficial că asupra acestui lucru (eliberarea din funcţie – n. trad.) insistaseră partenerii occidentali: „Prin decretul său Poroşenko a dat startul renaşterii flotei”.
La întâlnirile internaţionale avute anterior preşedintele ucrainean spusese de multe ori faptul că Rusia militarizează Crimeea , că acest lucru ar fi , chipurile, periculos pentru ţările din regiunea Mării Negre şi pentru membrii UE. Aflat în vizită la Bucureşti, el a remarcat: „Trebuie să propunem noi modalităţi de tratare şi o nouă viziune asupra situaţiei. Una dintre aceste modalităţi de abordare ar putea fi iniţiativa creării flotilei de la Marea Neagră sub conducerea NATO, care să aibă ca scop consolidarea prezenţei alianţei şi consolidarea securităţii în Marea Neagră… Ucraina se va alătura cu plăcere acestei iniţiative, după ce aceasta va fi aprobată de alianţă”.
Experţii atrag atenţia asupra faptului că ţările care discută astăzi despre crearea flotei NATO în Marea Neagră se raportează la Ucraina mai degrabă ca la un teritoriu. Ori în interesul lor este să apropie flota ucraineană de nivelul cerinţelor NATO. Experţii subliniază faptul că România, care înainte vedea în Ucraina un concurent care nu trebuie întărit, acum acţionează în conformitate cu linia politică generală a Occidentului. În ajunul vizitei lui Proşenko la Bucureşti, ambasadorul Româniiei pe lângă NATO, Stelian Stoian , a declarat, pentru „Ukrinform”, că ţara sa intenţioneză să activizeze colaborarea cu Ucraina în domeniul apărării. „Procesul de punere la dispoziţie pentru guvernul Ucrainei de echipament militar neletal este acum în stadiul final. Detaliile specifice în legătură cu acest lucru reprezintă obiectul consultărilor dintre România şi Ucraina” – a arătat Soian. Ambasadorul şi-a concentrat atenţia asupra conlucrării forţelor terestre ale celor două ţări care au revenit la practica exerciţiilor militare comune.
În cursul vizitei efectuate la Bucureşti Poroşenko a lansat iniţiativa creării unei brigăzi militare comune a Ucranei, României şi Bulgariei. O brigadă militară de acest gen a fost creată anul trecut din militarii Ucrainei, Lituaniei şi Poloniei.
Când vorbeşte despre noile formaturi ale colaborării regionale a forţelor terestre, Kievul îşi aminteşte de problema Transnistriei şi de Crimeea. Politologul Konstantin Bondarenko a fost de acord că Petro Poroşenko va aborda problema revenirii Crimeii sub jurisdicţia ucraineană – acesta îşi aminteşte despre acest lucru la fiecare reuniune internaţională. „România nu a recunoscut anexarea. Dar ce sens are să vorbim serios despre ‘recuperarea Crimeii’? Echipa aflată la putere acum la Bucureşti este alcătuită din politicieni care pot fi categorisiţi ca pragmatici pro-americani. Pragmatici, nu palavragii” – a afirmat Bondarenko şi a remarcat faptul că această echipă preferă să vorbească despre lucruri concrete.
În ceea ce priveşte Transnistria, Bondarenko a remarcat coincidenţa poziţiilor oficiale ale Kievului şi Bucureştiului în legătură cu integritatea teritorială a Republicii Moldova. Expertul a recunoscut faptul că două partide româneşti militează activ pentru nişte graniţe noi, care ar însemna că Republica Moldova s-ar alipi la România, iar Transnistria – la Ucraina: „Însă puterea oficială nu uită de disputa nereglementată cu Ungaria: ce te faci dacă Budapesta va cere să i se de-a înapoi Transilvania…”
Preşedintele Centrului de studiere a problemelor societăţii civile, Vitali Kulik, a arătat, pentru Nezavisimaia Gazeta, că există şi alte motive pentru ca în cursul actalei vizite ambele părţi să să fie foarte stricte în ceea ce priveşte fiecare cuvânt şi declaraţie. „În România, trebuie s-o recunoaştem, sunt destul de puternice dispoziţiile care ar putea fi numite anti-ucrainene. Există forţe interesate de renaşterea României Mari, care să se întindă pe teritoriul Bucovinei ucrainene şi a unei părţi a regiunii Odessa”.
În aceste condiţii, arată experţii, alianţa şi parteneriatul dintre Ucraina şi România are un caracter tactic. Veriga de legătură o constituie problema acţiunilor de răspuns la consolidarea poziţiilor Rusiei în regiune. Expertul Bondarenko este de părere că ar putea fi abordată şi tema dislocării de militari ruşi în Transnistria: „Ucraina şi-a închis teritoriul pentru tranzit. Singura cale este prin România. Poroşeno ar putea atinge acest subiect sensibil”. Politologul a arătat că , în ceea ce prveşte Republica Moldova, în această republică sunt puternice atât predispoziţiile pro-româneşti, cât şi cele pro-ruseşti, lucru de care Bucureşti ţine seamă.
Vitali Kulik a remarcat faptul că în domeniul apărării părţile ar putea să ajungă la o înţelegere în legătură cu o serie de direcţii concrete de colaborare, începând cu sistemul schimbului de informaţii, elaborarea de planuri operative , controlul frontierelor. În cursul conferinţei de presă Poroşenko a comunicat că ieri a fost semnat acordul referitor la patrularea în comun a frontierei: „Acest lucru le va permite părţilor să acţioneze mai eficient împotriva corupţiei, contrabandei şi migraţiei ilegale „.
Pe lângă problemele politice şi de apărare, Poroşenko şi conducerea României au discutat perspectivele cooperării economice. Comerţul dintre cele două ţări este reglementat de Acordul Ucraina – UE. Zona de liber schimb este în vigoare începând cu luna ianuarie a acestui an, deocamdată nu s-au produs niciun progres semnificativ. La Kiev se remarcă însă faptul că mult mai importantă este perspectiva semnării, la sfârşitul acestui an, a acordului cu România privind aprovizionarea cu gaze.
Articol de Tatiana Ivjenko
Traducerea Silvia Nicolau
