„Dumnezeu mi-a dat o fetiţă minunată”, se bucură Lorena, în vârstă de 15 ani. „Dar viaţa este grea, pentru că eu însămi sunt un copil.” România este ţara care are cele mai multe mame cu vârste cuprinse între 12 şi 15 ani din Europa.
„Eu nu mi-am dorit-o [această sarcină], mi-aş fi dorit să vină mai târziu”, se destăinuie tânăra fată din Botoşani (nordul ţării), ţinându-şi bebeluşul în braţe. Ea trăieşte împreună cu prietenul ei şi şapte alte familii într-o clădire dezafectată.
La câţiva kilometri depărtare, Diana, şi ea tot de 15 ani, povesteşte că a plâns când a aflat că este însărcinată.
„Viaţa mi s-a schimbat enorm”, spune adolescenta cu părul lung şi negru, care regretă că „n-a mai putut să se joace cu fetele” ca înainte. Abandonată de tatăl copilului ei, ea trăieşte împreună cu mama sa şi cei şase fraţi şi surori într-o casă cu două camere.
România şi Bulgaria, cele mai sărace două ţări din UE, sunt şi cele care înregistrează cea mai mare proporţie de primi copii născuţi de mame adolescente, adică 15,6% în România şi 14,7% în Bulgaria, conform ultimelor date Eurostat, care privesc anul 2013.
În jur de 18.600 de adolescente românce au născut în 2014 – un număr uşor în scădere faţă de 2013 – conform Institutului Român de Statistică, dintre care 2.212 aveau vârste cuprinse între 12 şi 15 ani. Mai mult de două treimi dintre ele trăiesc în mediul rural.
Chiar dacă nu există cifre oficiale, ONG-urile estimează că minoritatea romă din ţară, de aproximativ 2 milioane de persoane şi la care căsătoriile precoce rămân foarte frecvente, este cea mai afectată de această problemă.
Situaţie „critică”
„Este vorba de un fenomen complex provocat de sărăcie, de emigraţie – care face ca numeroşi copii să fie lăsaţi în grija bunicilor – şi cu siguranţă de absenţa educaţiei cu privire la sănătatea reproductivă”, a declarat pentru AFP preşedintele filialei româneşti a asociaţiei Salvaţi Copiii, Gabriela Alexandrescu.
„În satele în care am mers, cei mai mulţi tineri nu urmaseră nici un curs pe această temă”, a subliniat ea.
Or, o sarcină în adolescenţă ridică probleme serioase de ordin medical şi social. Numeroase tinere mame sunt constrânse să abandoneze şcoala sau suferă de depresie severă, iar copiii lor se nasc adesea prematur.
La sfârşitul lui 2015, invocând o situaţie „critică”, vreo 60 de ONG-uri au cerut ministerului educaţiei să introducă în şcoli cursuri de educaţie sexuală. Semnatarii apelului apreciază că acestea ar permite limitarea numărului de sarcini nedorite, dar i-ar şi proteja pe tineri de bolile cu transmitere sexuală.
„Ministerul sănătăţii doreşte introducerea unui curs de educaţie sanitară, care să includă noţiuni de igienă, informaţii despre bolile transmisibile şi despre reproducere”, a declarat pentru AFP purtătoarea de cuvânt a acestuia, Oana Grigore, precizând că au avut loc deja mai multe şedinţe de lucru cu experţi ai ministerului educaţiei.
Declarându-se „preocupat de numărul considerabil de sarcini precoce nedorite”, Comitetul pentru Drepturi Economice, Sociale şi Culturale al ONU a îndemnat şi el România să adopte o strategie naţională privitoare la sănătatea sexuală şi reproductivă.
Să nu se „sară etapele”
Însă vreo 20 de organizaţii, dinte care unele au legături cu bisericile ortodoxă şi catolică, au condamnat un astfel de proiect printr-o scrisoare deschisă, afirmând că „nimic nu dovedeşte utilitatea unor astfel de cursuri” pentru scăderea natalităţii în rândurile adolescentelor.
„Mi se pare că suntem porniţi să sărim etapele. Dacă această situaţie ne îngrijorează, trebuie să începem prin a discuta cu părinţii, să le cerem să le acorde mai multă atenţie copiilor lor”, a declarat pentru AFP Cristina Benga, vicepreşedinte al Asociaţiei Părinţilor pentru Ora de Religie (APOR).
Dna Alexandrescu a subliniat chiar ea că mamele minore adesea „provin din familii marginalizate, vulnerabile”, şi a pledat pentru un rol mai accentuat al serviciilor sociale şi de sănătate. „Din nefericire, aceste fete nu consultă decât foarte rar un medic înainte de naştere” şi chiar şi mai rar pentru a se informa cu privire la mijloacele contraceptive, a declarat ea.
La Botoşani, Diana ne asigură că ştie de existenţa mijloacelor pentru prevenirea unor noi sarcini. Însă decizia ei e luată, explică ea: „N-o să mă mărit niciodată, ca să nu mai am bebeluşi.”
L’EXPRESS (Franţa), 4 mai 2016 (AFP)
Traducere: Andrei Suba
