O lume marcată de speranţă, dar şi de disperare – aceasta ar fi imaginea care se desprinde din relatările presei internaţionale, iar multe evenimente confirmă această imagine.
Speranţe se întrevăd în pivinţa unei înţelegeri pe tema războiului din Siria. Aflat în Austria, la Viena, „secretarul de stat al Statelor Unite, John Kerry, a declarat că, în opinia sa, reuniunea de la Viena a înregistrat un progres în privinţa soluţionării problemelor din Siria”, după cum relatează ziarul austriac „Der Standard”. Potrivit aceluiaşi ziar, „Kerry a precizat că un emisar ONU ar putea facilita un acord între forţele beligerante din Siria pe tema unui schimb de prizonieri”. Precizând că, la reuniunea de la Viena, a participat şi ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, publicaţia moscovită „Russia Today” relatează că, potrivit declaraţiilor acestuia, „dialogul din capitala austriacă a examinat paşii concreţi vizând punerea în aplicare a deciziilor luate cu privire la reglementarea situaţiei din Siria, paşi care ar include încetarea luptelor, extinderea ajutoarelor umanitare şi continuarea dialogului politic”.
Dar Orientul Mijlociu continuă să rămână o zonă incendiară şi din alte motive: „Atacuri cu bombă din Irak s-au soldat cu cel puţin 25 de morţi”, titrează cotidianul egiptean „Al-Ahram”. Ziarul informează că, potrivit unui comunicat al Ministerului irakian de Interne, „o bombă a fost detonată de o femeie, dar că, înaintea acestui incident, a mai explodat şi o bombă de pe o şosea”. În ziarul american „USA Today”, numărul victimelor este însă mult mai mare. Sub titlul „Un val de bombardamente a zguduit zonele şiite din Bagdad”, ziarul estimează că „numărul victimelor s-ar ridica la 69, cel al răniţilor a trecut de 70”, iar „atacurile au fost aproape imediat revedincate de Statul Islamic”. „Nu văd pe nimeni capabil să-i spună ‘nu’ preşedintelui Erdogan” este titlul unui articol apărut în publicaţia spaniolă „ABC”. Dar titlul nu reproduce decât o declaraţie a lui Yasar Yakis, co-fondator al partidului AKP, Partidul Dreptăţii şi Dezvoltării, şi fost apropiat al preşedintelui turc, care acum afirmă că „se simte eliberat că nu mai are nimic de-a face cu acest partid”. Oricum, este însă evident că tonul Turciei a devenit mai categoric şi în relaţiile cu Uniunea Europeană. În ziarul turc Hürryiet”, ministrul turc de externe, Mevlüt Çavuşoğlu, a avertizat că „Ankara nu-şi va schimba legislaţia împotriva terorismului, afirmând că pretenţiile UE în acest sens, reprezintă un sprijin acordat terorismului”. Iar în acelaşi ziar, „un lider al opoziţiei îl acuză pe preşedintele ţării, Recep Tayyip Erdoğan, că încearcă să impună ţării un sistem prezidenţial prin care să acumuleze toate puterile”.
Rămânând la presa turcă, un anunţ din publicaţia „World Bulletin”, din Istanbul, ne atrage atenţia. Este vorba despre o declaraţie a ambasadorului ucrainean la Ankara, Serghei Korsunski, în care acesta subliniază că „Ucraina şi Turcia ar trebui să coopereze pentru eliberarea Crimeii. ‘Noi împărţim regiunea Mării Negre şi avem acest vecin comun, Rusia'”.
Dar Rusia se pare că rămâne vigilentă: din ziarul „Izvestia” aflăm cu „Ministerul rus al Apărării va repune în funcţiune staţia-radar a unui sistem de avertizare, situată în apropiere de Sevastopol. Iar un expert rus în autoapărare, Mihail Hodarenok, declară că „radarul rezolvă tot spectrul de probleme vizând avertizarea lansării rachetelor”. După care estomează: „activitatea tot mai intensă a navelor SUA şi NATO din Marea Neagră şi Marea Mediterană obligă la această reactivare”.
Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR
