Declaraţii ale preşedintelui Klaus Iohannis, după şedinţa CSAT

În cadrul şedinţei de astăzi a CSAT s-au luat decizii importante privind securitatea naţională. Temele incluse pe agendă şi analizate de către membrii Consiliului au vizat atât proiecte prevăzute în programul de activitate a Consiliului pe anul în curs, cât şi unele problematici de actualitate în concordanţă cu dinamica şi realităţile interne şi internaţionale, cum a fost, de exemplu, tema sănătăţii pe care am inclus-o suplimentar. A fost un moment important dat fiind faptul că o parte dintre deciziile Consiliului a urmărit consolidarea prevederilor Strategiei naţionale de apărare a ţării, document de orientare strategică în baza căruia CSAT asigură organizare şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în conformitate cu Constituţia României. O primă temă dezbătută de către Consiliu a reprezentat-o analiza şi avizarea Strategiei militare a României. Documentul transpune în practică politică de apărare şi securitate naţională, defenind cadrul de dezvoltare a organismului militar pentru apărarea armată a ţării în context aliat, având la bază prevederile Strategiei naţionale de apărare a ţării pentru perioada 2015-2019, ale Cartei Albe a Apărării şi ale documentelor NATO şi ale UE. Pornind de la potenţialele riscuri şi ameninţări identificate la adresa securităţii României strategia stabileşte misiunile Armatei României şi nivelul militar de abiţie pentru a căror îndeplinire trebuie constituite, dezvoltate şi menţinute capabilităţi credibile, dar şi sustenabile. O altă decizie pe care am luat-o astăzi în şedinţa Consiliului a fost aprobarea programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă. Scopul programului este de a asigura capabilităţile necesare armatei României pentru promovarea intereselor naţionale şi protejarea acestora în faţa riscurilor şi ameninţărilor curente în dezvoltare şi în perspectivă, precum şi îndeplinirea angajamentelor internaţionale în planul securităţii şi al apărării. S-a concluzionat că demersurile viitoare ale Ministerului Apărării Naţionale pentru implementarea măsurilor stabilitate în programul privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în 2026 impun respectarea acordului politic naţional privind creşterea finanţării pentru apărare la 2% din PIB. În aceeaşi ordine de idei, Consiliul a aprobat Forţele Armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român conduse de NATO, UE, ONU şi OSCE în 2017. Armata României va putea participa cu 1.401 militari şi civili, iar în ceea ce priveşte Ministerul Afacerilor Interne forţele puse la dispoziţie pentru misiuni în afara teritoriului naţinal în 2017 sunt în număr de 783 de militari şi poliţişti care vor putea fi dislocaţi în teatrele de operaţii. Tot în şedinţa de astăzi, Consiliul a aprobat liniile generale de mandat ale României la summitul NATO de la Varşovia care va avea loc oe 8 şi 9 iulie 2016, /pvelisar, cu menţiunea ca acestea să fie actualizate şi adaptate în funcţie de negocierile din Alianţă şi, evident, de evoluţiile situaţiei internaţionale. În cadrul şedinţei Consiliului am analizat şi aprobat raportul ministrului energiei privind stadiul şi evoluţia proiectului Unităţilor trei şi patru de la centrala Cernavodă, stabilind că aceasta reprezintă un proiect prioritar de investiţii pentru România care va asigura creşterea cotei energiei nucleare la 30% sau chiar 32% din totalul producţiei naţionale de energie electrică şi va contribui substanţial la creşterea economică, menţinerea dar şi crearea de noi locuri de muncă. Am analizat în sedinţa Consiliului situaţia din sănătate. Nu este vorba doar despre un aspect singular, despre siguranţa vieţii oamenilor şi despre sănătatea publică. Aici putem include subiectul dezinfectanţilor dar şi chestiuni care ţin spre exemplu de medicamente sau de siguranţa alimentară. Am discutat şi convenuit un plan de acţiune concretizat printr-o hotărâre a Consilului care stabileşte în câteva puncte măsuri referitoare la norme, proceduri, control şi laboratoare. În ceea ce priveşte normele, avem nevoie de norme, norme aliniate la cerinţele standardelor europene referitoare la antiseptice şi dezinfectante chimice, norme mai exigente, mai aplicate, inclusiv cu sancţiuni mai severe. S-a convenit ca un asemenea pachet de norme să fie elaborat la nivel de guvern până la sfârşitul lunii iulie. În acest scop la guvern se va constitui un grup de experţi unde participă medici, biologi, chimişti, specialişti în siguranţa alimentară şi alte categorii de specialişti care să lucreze la acest pachet de norme. Acestea privesc modul în care se pun pe piaţă produsele biocide, dar şi curăţenia, dezinfecţia şi sterilizarea în spitale, conformitatea cu standardele europene referitoare la antiseptice şi dezinfectante chimice, activitatea de control şi inspecţie sanitară de stat, precum şi întărirea capacităţii de control a Ministerului Sănătăţii. De asemenea, va trebui reglementat modul de coordonare a activităţii între domeniile sănătăţii umane, veterinare, alimentaţiei publice şi creşterea animalelor, pentru stabilirea unor măsuri în vederea utilizarii eficiente a antibioticelor. Guvernul României va urmări implementarea tuturor obiectivelor stabilite în planul strategic de prevenire şi combatere a infecţiilor nosocomiale 2016-2018 prin care sunt dispuse măsuri privind prevenţia, reducerea incidenţei, monitorizarea şi creşterea capacităţii de diagnostic a infecţiilor intraspitaliceşti.

În ceea ce priveşte procedurile şi controlul, am convenit crearea unui mecanism de raportare, informare şi control. În mod evident este nevoie nu doar de norme mai exigente ci şi de un control mult mai riguros. Trimestrial, aşa s-a stabilit, Guvernull României va prezenta Consiliului Suprem de Apărare a Ţării informări cu privire la sistemul de sănătate publică şi starea de sănătate a cetăţenilor. S-a hotărât, de asemenea, ca guvernul să iniţieze programe de instruire şi perfecţionare a pregătirii personalului medical pentru identificarea, prevenirea şi combaterea infecţiilor intraspitaliceşti precum şi legate de responsabilitatea pentru asigurarea unor servicii medicale de calitate. În ceea ce priveşte laboratoarele, România va dezvolta o reţea de laboratoare acreditate care pot analiza, inclusiv, soluţiile dezinfectante. Am discutat despre condiţiile necesare creării unei asemenea reţele care să asigure controlul oficial conform cerinţelor UE. S-a luat decizia ca Guvernul României să elaboreze un program de investiţii pe termen lung. Acesta urmăreşte, pe de-o parte, crearea la nivel naţional de laboratoare acreditate pentru efectuarea testelor de evaluare a eficienţei biocidelor, iar pe de altă parte reorganizarea şi dotarea corespunzătoare a autorităţilor de control în domeniul săntăţii publice la nivel central cât şi teritorial cu respectarea regulamentelor şi standardelor europene în domeniu. Vă mulţumesc.

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 26 mai