Operaţiunea Entebbe

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, efectuează o vizită în Africa. E prima de acest gen pe care un premier israelian o face pe continentul african în ultimele două decenii. Prima etapă, în Uganda, a fost Aeroportul internaţional Entebbe, unde, în urmă cu 40 de ani, o operaţiune de comando a Forţelor speciale israeliene a dus la eliberarea a 94 de evrei luaţi ostatici de o grupare teroristă palestiniană. În operaţiunea de la Entebbe şi-a pierdut viaţa fratele actualului premier israelian, Yoni Netanyahu. Pe 4 iulie 1976 lansa cea mai curajoasă misiune din toate timpurile pentru a-i salva pe „fraţii ţinuţi captivi în inima Africii”, a declarat premierul israelian. Câteva momente ale operaţiunii speciale a Forţelor israeliene sunt reamintite de corespondentul Dragoş Ciocîrlan,

Reporter: Cea mai faimoasă operaţiune de comando îndeplinită cu succes din toată istoria confruntărilor armate moderne. Forţele speciale, Sayeret Matkal, ale statului Israel au fost recunoscute la nivel internaţional. Operaţiunea a demonstrat importanţa unor unităţi militare de elită şi a Serviciilor speciale de informaţii. Ceea ce părea un zbor de rutină pentru un număr de 248 de pasageri care doreau să ajungă la Paris s-a transformat într-un coşmar. Un avion de tip Airbus A 300, aparţinând Air France, zborul 138, a fost ţinta unei grupări teroriste din cadrul OEP. La bordul aeronavei erau deja patru terorişti: trei bărbaţi şi o femeie. Obiectivul teroriştilor era eliberarea unui număr de 53 de deţinuţi palestinieni, condamnaţi pentru delicte de securitate. 40 dintre aceştia erau închişi în Israel şi 13 în Franţa. Teroriştii au deturnat avionul forţându-l să aterizeze la Benghazi, pentru realimentare. Apoi, avionul  a ajuns pe Aeroportul Entebbe, lângă Kampala, capitala Ugandei, condusă pe atunci de sinistrul dictator Amin Dada. În timp ce toate agenţiile de presă, ziarele, televiziunile de pe tot mapamondul relatau despre deturnarea zborului 139, lumea întreagă aştepta cu sufletul la gură răspunsul autorităţilor israeliene.

Încă de atunci, politica statului Israel era eficientă şi clară: nu se negociază cu teroriştii! Colonelul Ehud Barak, pe atunci comandant adjunct al Serviciului Secret Militar şi comandant al forţelor Sayeret Matkal, a convocat o şedinţă de urgenţă. S-a hotărât, în premieră în istoria militară a lumii, trimiterea unei misiuni de comando de amploare care să elibereze toţi ostaticii într-un teritoriu ostil, la 4.000 km distanţă de Israel. 94 de ostatici evrei erau ţinuţi sub ameninţarea morţii. Paraşutiştii erau conduşi de locotenent colonel Yoni Netanyahu, fratele actualului premier. Patru avioane israeliene au fost dirijate direct spre Entebbe. Mai erau şi altele în zonă. Primul avion a aterizat fără probleme. Trapa avionului s-a deschis şi o limuzină asemănătoare cu cea a preşedintelui ugandez, ornată cu steaguri, a ieşit din avion. Unul dintre terorişti a tras o rafală haotică căreia i-a căzut victimă Yoni Netanyahu. A doua unitate de comando şi-a făcut apariţia ucigând rapid cei şapte terorişti din încăperea unde erau ţinuţi ostaticii. Cei câţiva soldaţi ugandezi, aflaţi la aeroport, au aruncat armele şi au fugit. Un cuvânt elogios este îndreptat spre luptătorii din umbră, adică luptătorii Mossadului, desfăşuraţi în Kenya şi în alte locuri, inclusiv în Uganda, care, până în ultima clipă, au furnizat informaţii vitale. Rămâne vie memoria generalului Dan Shomron, pe atunci comanandant al trupelor de infanterie şi aeroportate, care a coordonat operaţiunea Entebbe. El se afla într-un avion special, deasupra Kenyei. Aruncând o privire cu 40 de ani în urmă, observatori militari menţionează că şi astăzi nivelul unităţilor speciale nu e mai prejos. O asemenea operaţiune de anvergură presupune o decizie pe măsură. Se ştie astăzi, conform celor publicate de presa străină, că Israelul s-a bucurat de sprijinul direct şi indirect al Kenyei şi în special al ministrului agriculturii de atunci, un britanic.

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 4 iulie