Principiul de la care pleacă strategia economică România Competitivă, lansată săptămâna aceasta de guvern, este unul sănătos, pentru că aduce o abordare intregrată între toți actorii publici, de la patronate și sindicate, la partide politice și societatea civilă. Concret însă, elementele cuprinse în document sunt departe de a fi cu adevărat componentele unei strategii economice spune, la RFI, Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii.
Pentru a putea recupera cu adevărat din decalajele față de țările dezvoltate, din vest, România ar trebui să-și impună o țintă de creștere economică mai ambițioasă, de cel puțin 7% pe an, crede Florin Jianu, care susține că boala României este tocmai lipsa de continuitate:
Florin Jianu: Lipsesc chestiuni de bază ale unei strategii. Singurul obiectiv pe care l-am identificat acolo e o creştere economică cu 5% până în 2030. Ori această creştere economică se realizează şi în acest moment. Noi avem o creştere de câţiva ani de zile cu aproape 4 procente.
Reporter: Probabil e vorba de menţinerea ritmului de creştere.
Florin Jianu: Dacă ne propunem un proiect de ţară, cred că ar trebui să ne propunem o creştere a economiei româneşti, nu o menţinere. Ăsta nu e un proiect, să te menţii la nivelul la care deja eşti. În acest fel, ştim, România e cam pe ultimul loc la aproape toate capitolele, la tot ce însemană competitivitate la nivel european.
Reporter: Pe de altă parte, România înregistrează cel mai spectaculos, deocamdată, ritm de creştere din UE.
Florin Jianu: Da, dar cu acest ritm de creştere nu o să ajungem să recuperăm din decalajele faţă de alte economii europene. Avem nevoie de un 7-9% ritm de creştere pentru a recupera. Mai lipsesc şi alte elemente ale unei strategii. Într-o strategie, pe lângă obiective mai avem acţiuni, măsuri. Avem responsabili, termene şi avem resurse. Ori aici se vorbeşte de un număr de 90 de măsuri ca orizont de timp 2020. Nu am văzut însă nicio măsură, aşteptăm să le vedem. Noi, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii vă putem spune că nu am fost consultaţi în acest sens. În egală măsură nu folosim alte strategii existente în acest moment şi asta cred că este o boală a României, că nu avem continuitate. Deşi ne propunem ca acesta să fie un proiect naţional nu ne uităm la alte strategii de dinaintea noastră. Mă refer la două strategii: strategia de competitivitate orizont 2020 şi strategia pentru IMM-uri.
Reporter: Pentru că vorbim de IMM-uri…Aţi văzut în strategia guvernului o referire concretă la IMM-uri?
Florin Jianu: Într-un singur loc, dacă nu mă înşel. La debirocratizare, sintagma reducerii costurilor totale impuse oamenilor de afaceri şi IMM-urilor. Însă nu avem obiective clare pe IMM-uri. În egală măsură sunt chestiuni legate de ce se întâmplă cu accesul la finanţări sau al pieţe, chestiuni care ar trebui să se regăsească aici. Educaţia antreprenorială: nu se discută absolut nimic. Reactivitatea administraţiei publice: ne limităm numai la ceea ce înseamnă debirocratizare. În opinia mea nu e de ajuns. Pe lângă faptul că se vorbeşte de acele acţiuni, dar nu le vedem, nu sunt prezentate termenele. Nu vedem care sunt resursele care vor fi alocate. Vorbim iarăşi de fonduri europene şi le punem într-un proiect de ţară, în loc să ne preocupăm efectiv de ele, să le punem în aplicare în acest moment.
Reporter: Strategia economică face parte din proiectul de ţară în curs de elaborare. Poate că guvernul a trasat acum liniile generice şi urmează să vină cu soluţiile concrete pe care le solicitaţi. Întrebarea este: Are România timpul necesar?
Florin Jianu: Necesitatea unui proiect de ţară este fără discuţie. După accederea noastră în familia Uniunii Europene practic nu am mai găsit un proiect de ţară comun. În zona economică, definiţia unui proiect trebuie să fie ca un brand de ţară. Să spunem „Domnule, România îşi doreşte ca în anul 2020 să fie economia cea mai puternică din sud-estul Europei!” Sau, aşa cum suntem a şaptea ţară în Uniune, să fim a şaptea putere economică. Sigur că e nevoie de un proiect de ţară, dar să nu lansăm declaraţii publice doar de dragul de a avea ceva pus pe masă.
Reporter: Premierul a mai insistat asupra unui lucru important. E vorba de consensul politic care ar fi fost obţinut pe seama acestui proiect de ţară. Credeţi într-un asemenea consens care să fie trainic în perioada ce va urma sau există riscul ca o strategie să fie desfiinţată de prima rotaţie politică la putere?
Florin Jianu: Dacă guvernul actual nu a dus mai departe ceea ce am început într-un anumit mod, e greu de crezut că următorii se vor ţine de acest tip de declaraţie nu foarte consistentă.
Reporter: Premierul a spus că mediul de afaceri are acum maturitatea de a propune repere asumate. O are pe de-a-ntregul? A ajuns mediul economic din România suficient de matur încât să poată face acest lucru?
Florin Jianu: Fără doar şi poate. În opinia mea mediul de afaceri a depăşit nivelul mediului public. În acest moment nu numai că trebuie să propunem politici publice ci trebuie să facem un pas înainte: acela al parteneriatului public privat în diverse domenii. Domeniul antreprenoriatului, turismului, domeniul forţei de muncă. Degeaba avem noi maturitatea şi da, o spun cu toată tăria, mediul asociativ a depăşit mediul guvernamental şi mediul public, dacă mediul guvernamental nu bagă de fapt în seamă mediul asociativ.
Reporter: Pentru că vorbiţi de parteneriat public-privat…în ce măsură această strategie economică înglobează şi acest aspect esenţial?
Florin Jianu: Nu l-am văzut abordat aici. E un aspect pe care l-aş sublinia: am sesizat că mediul public şi-a atins cumva nivelul maxim de competenţă şi dacă vrem să evoluăm ca societate singura noastră şansă e parteneriatul public-privat.
RFI – 7 iulie 2016
