Revista presei internaţionale, 10 iulie 2016

Ecouri ale reuniunii NATO de la Varşovia persistă pe prima pagină a ziarelor internaţionale. Sub titlul „De la Baltica la Marea Neagră: Unitatea NATO ar putea fi testată de următoarea provocare”, Bloomberg comentează că „Liderii Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord au căutat să dovedească unitate în contextul în care cei 28 de membri se confruntă cu multiple ameninţări, de la Statul Islamic la Rusia şi Brexit. Însă au fost evidente şi semniţele discordiei, liderii aşteptând să vadă reacţia Rusiei la deciziile de la Varşovia”. Ria Novosti anunţă că miercuri va avea loc la Bruxelles o reuniune a Consiliului Rusia-NATO, în cursul căreia Moscova va pune o serie de întrebări legate de deciziile adoptate la Varşovia. „Desfăşurarea celor patru batalioane multinaţionale ale forţelor NATO în Ţările Baltice şi în Polonia reprezintă cea mai serioasă consolidare militară lângă frontierele Rusiei, din partea Alianţei Nord-Atlantice, de la Războiul rece încoace”, declară pentru Ria Novosti un expert militar. Iar Sputnik News reia o reacţie a purtătorului de cuvânt al ministerului rus de externe, care arată – cităm – că NATO se concentrează pe contracararea unei „ameninţări inexistene dinspre Est”. Din The New York Times aflăm că „Europa poate conta pe SUA”, după cum a transmis preşedintele Obama cu ocazia reuniunii NATO. „Recunoscând că alianţa transatlantică se confruntă cu o serie fără precedent de ameninţări, din partea terorismului, fluxurilor migratoare şi a unei Rusii agresive, preşedintele Obama a spus că în vremurile bune şi rele, Europa poate conta pe Statele Unite – mereu”. „Mergem înainte cu cea mai semnificativă întărire a apărării colective realizată vreodată, de la Războiul rece încoace”, a mai arătat preşedintele american. După cum era de aşteptat, la Varşovia a fost anunţată „capacitatea operaţională iniţială” a scutului antirachetă, arată Le Monde, şi precizează că „navele americane bazate în Spania, radarul din Turcia şi amplasamentul de interceptare din România sunt în prezent în stare să funcţioneze împreună, sub comanda şi controlul NATO”. Ceea ce nemulţumeşte atât Rusia, care vede o ameninţare pentru propriile sale arme strategice, dar ridică o problemă şi pentru Franţa, „care nu vrea să-şi vadă structurile sale de descurajare nucleară concurate sau relativizate de alt sistem de apărare”, mai arată Le Monde. Statele Unite se confruntă cu o nouă zi de demonstraţii violente, mii de persoane adunându-se în oraşe precum New York şi Washington pentru a protesta faţă de acţiunile poliţiei, pe care o acuză că foloseşte metode brutale. The Washington Post aminteşte că protestele au început după ce două persoane de culoare au fost împuşcate mortal de poliţişti. Peste 200 de persoane, inclusiv lideri ai organizaţiilor activiştilor de culoare, au fost arestate. The New York Times comentează că protestele violente se suprapun atacului din Texas, unde un fost militar a ucis cinci poliţişti cu o armă cu lunetă. Atacatorul, care a luptat în Afganistan, „a reuşit să aducă acasă războiul, omorând un veteran şi sporind temerile că naţiunea care a trimis peste ocean trupe cu scopul de a proteja, acum nu reuşeşte să îşi gestioneze diviziunile rasiale tot mai accentuate de acasă”, notează The New York Times. Iar Fox News transmite că atacatorul avea şi alte proiecte criminale, la domiciliul său fiind descoperit un adevărat arsenal şi planurile mai multor atacuri. Din zona Orientului Mijlociu reţinem vizita pe care o face în Israel ministrul egiptean de externe, în încercarea de relansare a relaţiilor bilaterale. Haaretz reia declaraţia premierului israelian, care a subliniat că „vizita arată schimbarea în relaţiile dintre Israel şi Egipt, inclusiv decizia importantă a preşedintelui egiptean el-Sisi de a impulsiona procesul de pace cu palestinienii şi statele arabe”. În contextul în care refugiaţii sirieni sunt amintiţi de cele mai multe ori prin prisma dramei umanitare pe care o trăiesc, portalul turc de ştiri Habertürk abordează o perspectivă aparte, scriind despre aportul pe care aceştia îl au la economia Turciei. Din 2011 până în prezent, sirienii au înfiinţat în Turcia 4.456 de firme în care au investit aproximativ 210 milioane euro. Având firme cu activitate în special în domeniile construcţiilor, comerţului sau alimentar, sirienii au preferat İstanbulul dar şi oraşe apropiate de frontiera cu propria ţară precum Gaziantep sau Hatay, precizează Habertürk.

Florin Matei, Agenţia de presă RADOR