Tentativa eşuată de lovitură de stat din Turcia îşi dispută prima pagină a publicaţiilor internaţionale cu atentatul din oraşul francez Nisa. Autorităţile de la Ankara anunţă că situaţia este sub control, ceea ce nu înseamnă însă că s-a aşternut şi calmul peste Turcia. Ziarul Hürriyet anunţă că au fost demarate două anchete paralele, una legată de personalul militar suspectat de implicare iar cealaltă de judecători şi procurori. În ambele anchete, principalul suspect este Fethullah Gülen, fondatorul mişcării care îi poartă numele, considerată teroristă de autorităţile de la Ankara. În dosarul militar, procuratura a decis reţinerea unor cadre ale Forţelor Armate pentru fapte precum „tentativă de subminare a statului turc”, „tentativă de distrugere a ordinii constituţionale cu ajutorul armelor”, „participare la o organizaţia teroristă”. În celălalt dosar, au fost emise mandate de reţinere pentru 132 de judecători şi procurori. Tot din Hürriyet aflăm cum a putut poliţia să intervină atât de rapid la Istanbul. Poliţiştii de la Direcţia de combatere a terorismului şi a criminalităţii organizate urmau să înceapă o operaţiune antitero în cursul dimineţii de 16 iulie iar evenimentele din noaptea anterioară i-au prins pregătiţi de intervenţie. Ziarul turcesc Milliyet anunţă că au fost reţinute peste 6.000 de persoane şi peste 2.700 de judecători şi procurori au fost îndepărtaţi din funcţie. Iar Zaman arată ca a fost reţinut consilierul militar al preşedintelui Erdogan, Ali Yazıcı, bănuit de implicare în tentativa de lovitură de stat. El Mundo scrie că „în mod tradițional, militarii s-au văzut pe ei înșiși ca gardieni ai democrației în Turcia, garanții statului laic și ai principiilor stabilite de Mustafa Kemal Atatürk, fondatorul statului modern turc”.
The Washington Post titrează că „Relaţiile SUA cu Turcia vor deveni mai complicate” şi explică faptul că „refuzul SUA de a-l trimite acasă în Turcia pe Fethullah Gülen ar complica probabil relaţiile deja tensionate ale Casei Albe cu guvernul lui Erdogan”. Pe de altă parte, sub titlul „Lovitura de stat din Turcia care nu a fost”, the New York Times arată – cităm – că „judecând după modul în care se desfăşoară loviturile de stat, tentativa din Turcia a fost un studiu de inepţie: nicio încercare serioasă de amuţire a conducerii politice în funcţie, niciun lider gata să iasă în faţă, nicio strategie de comunicare (sau măcar de informare a mediilor sociale), nicio abilitate de mobilizare a unei mase critice fie în cadrul forţelor armate, fie al societăţii”.
Statele Unite se confruntă cu un nou atac ucigaş la adresa poliţiştilor. The New York Times precizează că trei membri ai forţelor de ordine au fost ucişi şi mai mulţi răniţi în oraşul Baton Rouge, de o persoană care a deschis focul pe stradă. Daily Mail comentează că incidentul are loc în oraşul în care în urmă cu câteva săptămâni, uciderea cetăţenului de culoare Alton Sterling a generat un val de furie împotriva omorurilor săvârşite de poliţie.
Presa internaţională continuă să transmită ecouri ale atentatului de la Nisa. Le Monde scrie, citându-l pe ministrul francez de interne, că ucigaşul era o persoană „radicalizată rapid”, susceptibilă la mesajele ISIS, care „se implică în acţiuni extrem de violente fără o pregătire prealabilă”. Folha Online comentează că morţii şi răniţii de joi de la Nisa sunt un mesaj explicit şi clar transmis de terorism: nimic care miroase a stil de viaţă occidental nu este la adăpost de fanatici.
Le Parisien scrie despre „o Trump-izare a spiritelor în Franţa” şi aminteşte că preşedinţii Hollande şi Obama au avut o convorbire telefonică după atentat, în care au evocat şi pericolul populismului în planul politicii interne. „Francezii trebuie protejaţi împotriva terorismului şi a dorinţei de a distruge Franţa din interior. Niciodată după al Doilea Război Mondial, democraţiile nu au fost atât de ameninţate”, a arătat Francois Hollande.
The Guardian comentează că asigurările preşedintelui francez că vor fi desfăşurate trupe suplimentare în Siria şi Irak pentru a combate ISIS pot oferi un sprijin moral de moment cetăţenilor din Nisa însă „nicio apărare de pe faţa Pământului nu poate proteja o mulţime de un nebun cu un camion”. Odată făcută trecerea spre Orientul Mijlociu, presa internaţională aminteşte un proiect prezentat de experţi ruşi privind refacerea monumentelor din oraşul sirian Palmyra, aflate în patrimoniul UNESCO şi distruse parţial de ISIS. Raportul citat de Ria Novosti arată că operaţiunile de restaurare ar putea dura câţiva ani iar costurile s-ar ridica la sute de mii de dolari pentru fiecare monument distrus.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
