Ştirea despre mutarea armelor nucleare americane din Turcia în România publicată de portalul Euractiv provoacă numeroase reacţii în presa internaţională, chiar dacă publicaţiile care o preiau anunţă, de cele mai multe ori încă din titlu, că Bucureştiul dezminte această informaţie. „România respinge informaţiile referitoare la găzduirea armelor nucleare din Turcia”, titrează Ria Novosti, dar aceeaşi publicaţie revine cu o analiză a preşedintelui Academiei pentru probleme geopolitice din Rusia care conchide că „decizia de a transfera armele nucleare americane de pe teritoriul Turciei în România a fost impusă de deteriorarea definitivă a relațiilor dintre Washington și Ankara”. „Realizând că a devenit un fel de material didactic pentru SUA, Erdogan va adopta o linie politică anti-americană. Iar în această situaţie, pe fondul unui viraj spre Rusia şi în contextul ameliorării raporturilor cu Iranul, la un moment dat, Erdogan ar putea să anunţe retragerea ţării lui din NATO şi, în consecinţă, ruperea relaţiilor politico-militare cu SUA. Prin urmare, americanii îşi transferă armele nucleare într-o ţară mai flexibilă, mai maleabilă, aşa cum este astăzi România”, mai arată analistul rus, citat de Ria Novosti. Sub titlul „Minciuna Vestului despre Incirlik”, cotidianul turc Yeni Şafak vorbeşte despre orchestrarea unei întregi campanii de presă începute chiar în noaptea în care a avut loc tentativa eşuată de lovitură de stat din Turcia. Atunci „la baza militară Incirlik – unde erau aprovizionate avioanele care au zburat la altitudine joasă deasupra Ankarei şi Istanbulului – era servită sistematic ideea că ‘armele nucleare ale Statelor Americii sunt în pericol’. În cursul operaţiunii susţinute de analişti şi de presa din SUA s-a vehiculat ideea transportării armelor nucleare americane de la baza din Incirlik în România”, scrie ziarul turc, notând că această informaţie „în privinţa căreia Turcia şi Statele Unite nu au făcut nicio declaraţie oficială, a fost dezminţită de responsabili români”. „Misterul armelor americane din Turcia”, titrează şi La Stampa care susţine că ipoteza unui astfel de transfer este infirmată de surse care spun că în aceste zile nu s-a observat nicio mișcare suspectă la baza Incirlik. Cotidianul italian vorbeşte de temerile americane legate de siguranţa armelor nucleare pe teritoriul Turciei în condiţiile în care situaţia din ţară devine din ce în ce mai instabilă, dar notează şi că „noua lor posibilă destinație, baza de la Deveselu din România a iritat deja Moscova din cauza prezenţei scutului antirachetă”. „Este vorba despre un moment extrem de delicat. Experții în relații internaționale susţin că, în realitate, retragerea armelor de la Incirlik ar înseamna retragerea definitiva a ambasadelor dintre SUA și cel care odinioară era unul cei mai de încredere aliați ai săi strategici, Turcia”, conchide La Stampa. Publicaţia israeliană Debkafile merge mai departe şi vede într-un asemenea demers o „evoluţie cutremurătoare” pentru Orientul Mjlociu pentru că astfel „Administrația Obama a făcut încă un pas spre strângerea ‘corturilor’ sale din Orientul Mijlociu. În contrast, Moscova îşi extinde rapid amprenta aeriană în regiune, cu o nouă bază în Iran, după cea din Siria”.
Relaţiile strategice ale Turciei sunt puse sub semnul întrebării şi pe plan european. Un document guvernamental confidenţial publicat de televiziunea publică germană prin care Erdogan este pus în legătură directă cu sprijinirea unor organizaţii islamiste extremiste produce tensiuni suplimentare între Ankara şi Berlin. „Nu este o noutate turnura islamistă a politicii interne şi externe a Turciei”, „întrebarea este însă dacă acum colaborarea cu Turcia lui Erdogan a devenit imposibilă sau doar mai complicată”, comentează Frankfurter Allgemeine Zeitung. Süddeutsche Zeitung consideră că incidentul va împovăra, într-adevăr, relaţiile bilaterale deja înrăutăţite, dar că cel puţin colaborarea în privinţa refugiaţilor va continua.
Tensiuni se înregistrează şi în vecinătatea noastră estică. „Moldova se opune exerciţiilor trupelor ruseşti într-o regiune separatistă”, titrează New York Times, citând comunicatul Ministerului de Externe de la Chişinău în care se arată că exerciţiile sunt „provocatoare şi inadmisibile […] şi subminează suveranitatea şi integritatea teritorială” a Moldovei. Jurnal de Chişinău scrie că ataşatul militar al ambasadei Federaţiei Ruse a fost convocat la Ministerul moldovean al Apărării pentru a discuta participarea Grupului Operativ Tactic al Federaţiei Ruse, inclusiv a tehnicii militare la planificarea, organizarea şi desfăşurarea exerciţiilor comune cu aşa-numitele forţe speciale transnistrene, în cadrul cărora a fost forţat cursul de apă al râului Nistru. Observând că „Republica Moldova este iritată de aplicaţiile militare comune ale Federaţiei Ruse cu Transnistria”, Ria Novosti scrie că a fost vorba de manevre pentru combaterea terorismului şi că Transnistria a devenit un teritoriu care nu se mai află sub controlul Chişinăului, reuşind să iasă din componenţa Republicii Moldova înainte de dezmembrarea Uniunii Sovietice, temându-se că Moldova se va alipi la România.
(Carolina Ciulu, Agenţia de presă RADOR)
