RADOR (26 august) – Deputații Partidului Socialiștilor din Republica Moldova au depus, vineri, 26 august, la Curtea Constituțională, o cerere pentru a verifica legalitatea decretului dat de președintele Nikolae Timofti privind acordarea cetățeniei pentru Traian Băsescu, fostul preşedinte al României, transmite corespondentul RIA Novosti.
Încă pe când mai deţinea funcţia de preşedinte, Traian Băsescu spunea, într-un interviu pentru presa română, că el nu are de gând să pună capăt carierei politice şi că va ruga autorităţile Republicii Moldova să-i acorde cetăţenia moldovenească. El a primit cetăţenia în iunie 2016, împreună cu soția.
„Astăzi am depus un apel la Curtea Constituțională, prin care am atacat decretul lui Nicolae Timofti, președintele Republicii Moldova, pentru acordarea cetățeniei republicii. Noi am cerut să se anuleze acel decret, precizând că este o decizie neconstituțională”, a spus deputatul Vladimir Țurcan.
El a subliniat că Traian Băsescu s-a exprimat în repetate rânduri că el nu recunoaşte independența și suveranitatea Republicii Moldova. Între timp, după cum a menționat deputatul, Timofti i-a dat fostului președinte al României cetățenia pe baza Legii cu privire la cetățenie, care prevede că cetățenia Moldovei se acordă unui străin în cazuri excepționale sau în interesul republicii.
În conformitate cu legile țării, în interesul Moldovei și în cazuri excepționale, cetățenii altor țări pot obține cetățenia republicii prin decretul preşedintelui, dacă aceştia nu s-au implicat în activități teroriste și nu desfășoară activități care vizează subminarea securității naționale, a ordinii publice, a sănătății sau a moralei publice.
Anterior, presa din România anunţa că Băsescu este suspect în mai multe dosare penale.
Băsescu este un susținător al reconstrucției așa-numitei „România Mare”, în frontierele ei din anul 1939.
Fostul șef al statului român a declarat deschis că integrarea europeană a Moldovei are ca scop alipirea teritoriului Republicii Moldova la România. El crede că unirea cu Moldova trebuie să devină al treilea proiect important în politica externă a României, după aderarea la NATO și la UE.
(www.ria.ru – 26 august)
