„Hollande în vizită de stat la Bucureşti, înainte de summit-ul post-Brexit de la Bratislava”, titrează AFP, comentând că, în viziunea Parisului, relația dintre Franța și România ilustrează „Europa pe care o dorim pentru mâine: o Europă a investițiilor, o Europă a creşterii orientate spre tehnologiile viitorului, o Europă a securităţii”. „François Hollande caută sprijin în România, cea mai europeană ţară din estul Europei”, titrează şi Les Echos, notând că este ultima vizită din turneul diplomatic întreprins de preşedintele francez pentru a pregăti linia pe care Parisul doreşte să o imprime Uniunii după decizia Regatului Unit de a ieşi din club. „O Românie fidelă spiritului comunitar” şi „aliatul cel mai sigur al Franţei din estul Uniunii Europene” sunt cele două caracteristici care marchează relaţiile româno-franceze, în viziunea Les Echos. „Dacă Franţa acordă o atenţie atât de deosebită acestei ţări, acest lucru nu se întâmplă doar ca urmare a importanţei legăturilor istorice şi culturale care le unesc. Ci şi pentru că, spre deosebire de alte puteri din Europa de Est care înmulţesc semnele de sfidare la adresa proiectului european, guvernul român rămâne fidel spiritului comunitar şi respectării angajamentelor asumate”, explică ziarul francez.
Într-o Europă în criză, România a înregistrat o creştere economică de 3,5% în 2015, remarcă publicaţia franceză Ouest-France.fr, care, în cadrul unui interviu solicitat premierului român, îl întreabă pe Dacian Cioloş dacă se poate vorbi de un miracol economic românesc. „Nu știu dacă putem vorbi de un miracol. România a suferit de pe urma crizei financiare din 2008. Înainte de a se declanşa criza, rata de creștere era de 7 până la 8%. Dar această creștere nu a fost sustenabilă, deoarece s-a bazat în principal pe consum. România a realizat reforme dureroase în administrație, sănătate și pensii. Investițiile s-au reluat și exporturile sunt în creștere” este răspunsul lui Dacian Cioloş. În cadrul aceluiaşi interviu, premierul a enumerat şi câteva din atuurile României: „Avem o rată de creștere constantă, care variază între 3% și 4% în fiecare an. Pe lângă resursele naturale din România, ne putem baza pe o forţă de muncă serios calificată şi pe un cost al muncii rezonabil. Este, de asemenea, una dintre cele mai stabile țări din regiune, orientată spre Europa și spre democrație, și care nu are partide extremiste” a mai spus Cioloş.
„UE încearcă să oprească unda de şoc de după Brexit”, titrează Le Monde, remarcând că urmează o săptămână dedicată salvării proiectului european ce va culmina cu reuniunea informală de vineri de la Bratislava. Prioritatea este ca cele 27 de ţări să rămână un bloc unit prin proiecte care ar putea aduce rapid unanimitatea, cum ar fi apărarea şi securitatea comună, dar şi proiecte care să recâştige inimile europenilor, remarcă ziarul francez.
Pe frontul sirian, încetarea focului a intrat în vigoare luni, la apusul soarelui, însă persistă îndoielile că armistiţiul va fi respectat de părţile implicate în conflict, notează The Independent, în timp ce New York Times semnalează că primele încălcări s-au produs la mai puţin de o oră de la decretarea încetării focului. „Sărbătoare, încetarea focului, Siria şi altele…”, titrează Hürriyet. „Este îmbucurător că Sărbătoarea Sacrificiului vine cu aşa o veste frumoasă pentru Siria, ţară care de cinci ani de zile se zbate în ghearele unui război civil”, comentează ziarul turc, remarcând însă că problema rămâne una complicată şi pentru Turcia, în contextul implicării ei pe frontul sirian. În plus, preşedintele Bashar al Assad promite că va lupta pentru recucerirea Siriei din mâinile teroriştilor, un termen care include în viziunea lui şi opoziţia care doreşte răsturnarea lui Assad, notează Wall Street Journal.
În vecinătatea noastră, „Rusia s-a înfuriat din cauza generozităţii FMI faţă de Kiev”, titrează Kommersant, explicând că ministrul rus de finanţe și-a exprimat nemulțumirea față de intenția Fondului Monetar Internațional de a acorda Ucrainei o altă tranşă de împrumut, în ciuda faptului că există un litigiu nerezolvat cu Federaţia Rusă pentru o datorie neplătită, de 3 miliarde de dolari. Moscova va vota împotriva acestui ajutor pentru că programul FMI „nu prevede restituirea niciunei copeici” din datoria Kievului către Federaţia Rusă, avertizează cotidianul moscovit. Pe de altă parte, „Transnistria a obosit să tot fie independentă şi acum caută legături pentru schimburi reciproce” titrează Nezavisimaia Gazeta, observând că decretul de punere în aplicare a rezultatelor așa-numitului „referendum naţional” cu privire la „independența” Transnistriei și „aderarea sa ulterioară la Federația Rusă a provocat un adevărat scandal atât la Chişinău, cât şi la Tiraspol. Astfel, liderul transnistrean este contestat chiar pe plan intern, după ce vicepreşedinta Sovietului Suprem al Transnistriei a declarat pentru „Nezavisimaia Gazeta” că scopul decretelor lui Evghenii Şevciuk este să creeze tensiuni în regiune şi să perturbe alegerile prezidențiale programate să aibă loc la sfârșitul lunii decembrie în autoproclamata republică.
(Carolina Ciulu – AGENŢIA DE PRESĂ RADOR)
