Revista presei internaţionale – 4 octombrie 2016

Rezultatul referendumului din Ungaria privind cotele de migranţi impuse de Uniunea Europeană este unul din subiectele privilegiate de presa internaţională. Ziarele străine scriu şi despre un alt referendum, desfăşurat în Columbia, cu un rezultat şi mai neaşteptat, care ar fi trebuit să pună punct celui mai lung conflict din zilele noastre. Rusia furnizează la rândul ei un nou subiect de comentarii. Şi, desigur, marile cotidiane ale lumii inserează numeroase articole despre atribuirea Premiului Nobel pentru medicină.
„Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a înaintat în Duma de Stat proiectul de lege referitor la încetarea valabilităţii acordului cu SUA privind utilizarea plutoniului”, relatează agenţia de presă Tass. Revenirea în cadrul acestui acord, informează tot agenţia Tass, ar putea fi decisă doar de preşedintele Putin, dacă Statele Unite vor anula „toate sancţiunile impuse Rusiei” si vor achita totodată „plăţi compensatorii pentru acestea şi vor reduce infrastructura militară a SUA în ţările NATO”. Această măsură, comentează New York Times, „semnalează că acordurile nucleare, care au însoţit dezmembrarea Uniunii Sovietice şi urmau să întoarcă lumea din pragul unui conflict armat, ar putea fi din nou supuse revizuirii, în condiţiile în care relaţiile Rusiei cu Vestul s-au înrăutăţit în prezent, ca urmare a unei serii de dispute, de la Siria şi Ucraina, la interferenţa Kremlinului în politica internă a democraţiilor occidentale”. „Un nou indiciu al relaţiilor care se deteriorează” între Rusia şi Occident, conchide şi Financial Times. Marile cotidiane europene se interesează deocamdată mai mult de rezultatul referendumului convocat de Viktor Orban în Ungaria. Un rezultat „apreciat în mod diferit” de analiştii de la Budapesta, după cum remarcă agenţia de presă MTI. „Institutul Nézöpont apreciază drept un succes fără echivoc faptul că la referendumul pe tema cotelor obligatorii de relocare a imigranţilor poziţia Guvernului Ungariei a fost susţinută prin peste trei miloane de voturi”, notează MTI, cu menţiunea că un alt centru de analiză, „Political Capital consideră rezultatul drept un eşec, dearece prin invalidarea referendumului acesta nu mai poate fi un mijloc de presiune asupra autorităţilor de la Bruxelles”. Ca dovadă, EUObserver este de părere că „prin răsunătoarea lor neprezentare la referendumul convocat de Viktor Orban”, „ungurii au respins xenofobia”, deşi „premierul pretinde că votul i-a validat bătălia cu Bruxelles-ul”. Le Figaro apreciază însă că, aşa invalid, referendumul constituie totuşi o victorie pentru şeful guvernului ungar. Iar din Bulgaria, publicaţia Sega scrie că „Ungaria aşteaptă ca şi alte state din Europa să convoace un referendum privind refugiaţii”. Atentă şi la evoluţiile din locuri mai îndepărtate, presa internaţională comentează pe larg rezultatul neaşteptat al unei alte consultări populare, care ar fi trebuit să aducă pacea în Columbia. The Guardian scrie despre „momentul Brexit” al acestei ţări latino-americane. „Toate părţile au rămas şocate de respingerea acordului de pace care prevedea ca luptătorii de gherilă care se fac vinovaţi de crime de război” să fie amnistiaţi, punctează cotidianul britanic. Respingerea planului nu înseamnă însă „revenirea automată a ostilităţilor, dar face ca pacea, după 52 de ani de conflict armat, să devină încă o dată „o posibilitate îndepărtată”, mai citim în acelasi ziar londonez. Iar din Portugalia, Diario de Noticias estimează că, după respingerea păcii columbiene, voluntarii greci care au salvat numeroşi refugiaţi ajunşi în insulele elene devin favoriţi în cursa pentru atribuirea Premiului Nobel pentru Pace. Prima din aceste prestigioase distincţii, Premiul Nobel pentru Medicină i-a revenit deocamdată japonezului Yoshinori Ohsumi, „pentru activitatea sa în domeniul reciclării celulare”, relatează Washington Post.

Adriana Buzoianu, RADOR