Economia proastă este motivul real pentru întârziere ţărilor din Balcanii de Vest pe calea către UE

Problemele economice și politice din Balcanii de Vest reprezintă motivul real pentru întârzierea integrării lor europene, și modul în care sunt stabilite relațiile cu UE adânceşte şi mai mult aceste probleme, a declarat șeful reprezentanţei de la Bruxelles a Institutului German pentru Securitate Internațională SWP, Dušan Reljić. „Nu Brexitul şi nici euroscepticismul nu blochează aderarea majorității fostelor republici iugoslave și a Albaniei la UE. În cazul în care ar fi bogate și reglementate politic, cum sunt Norvegia și Elveția, clasa politică și populația UE le-ar întâmpina cu siguranță cu ovații„, a spus Reljić pentru centrul de cercetare Confrontations Europe. În stadiul actual, liderii UE cred că este înțelept să ţină „de cealaltă parte a gardului pe înfricoşătorii Balcanii de Vest”, dar factorii de decizie și opinia publică din UE, în general, nu recunosc sursa reală a pericolului. „În realitate, exact structura relațiilor economice și politice dintre UE și Balcanii de Vest îi condamnă pe cei care tind să devină noi membrii în UE„, a menţionat Reljić. Una dintre problemele o reprezintă relațiile comerciale, cu precizarea că Balcanii de Vest, în schimburile comerciale cu UE în intervalul 2005-2015, au acumulat un deficit de 94 de miliarde de euro, ceea ce contribuie la economia UE şi cel mai mult a celui mai mare exportator, Germania, și a exportatorului ceva mai mic, Italia, dar, de asemenea, perturbă balanța de plăți din Balcanii de Vest, iar aceste țări ca să plătească pentru costul importurilor și să umple vistieria statului continuă cu împrumuturile, în special de la băncile cu sediul în UE.
Datoria externă actuală a regiunii este estimată la mai mult de 100 de miliarde de euro, care este de cinci până la șase ori mai mare decât ceea pe care a avut-o Iugoslavia înainte de a se dezmembra acum 25 de ani, precizează Reljić, adăugând că această comparație este relevantă dacă luăm în considerare că printre principalele cauze, ale conducerilor de stat ale Sloveniei și Croației, de ieşire se numără dorinţa ca părțile sărace ale Federației să nu le frâneze în apropierea lor de Occident.

www.beta.rs – 7 octombrie