Revista presei internaţionale – 7 octombrie 2016

„UE pune în acţiune noul corp al gărzilor de coastă şi de frontieră, pentru a face faţă valurilor de refugiaţi”, titrează El Periodico, explicând că autorităţile naţionale sunt şi vor continua să fie responsabile de controlul frontierelor externe, dar că, în caz de necesitate, vor avea la dispoziţie un corp european format din 1.500 de poliţişti. În clasamentul ţărilor care contribuie la noul corp european, publicat de cotidianul spaniol, România se situează pe poziţia a şasea, contribuind cu 75 de poliţişti de frontieră, primele locuri fiind ocupate de ţările europene mari: Germania, Franţa, Italia şi Spania. „Noua Poliţie Europeană de Frontieră este un simbol al unei Europe care poate fi eficientă şi unită, al unei Europe care poate înfrunta cu hotărâre, în colaborare cu vecinii noştri, provocările create de criza imigraţiei, precum şi ameninţările la adresa securităţii noastre”, a declarat comisarul european pentru migraţie Dimitris Avramopoulos, citat de ziarul elen Kathimerini.
Criza refugiaţilor şi războiul civil din Siria, care este responsabil de o mare parte din refugiaţii lumii, reprezintă una dintre cele mai mari îngrijorări ale Naţiunilor Unite, iar experienţa de zece ani în calitate de înalt emisar pentru refugiaţi constituie unul dintre cele mai importante atuuri pentru alegerea lui Antonio Guterres în funcţia de secretar general al ONU, consideră Washington Post. Celebrând alegerea unui portughez în această înaltă demnitate, Diario de Noticias comentează că „António Guterres era şi este, în mod clar, cel mai bun pentru această funcţie, ca urmare a calităţilor sale personale, a experienţei sale, inclusiv în cadrul ONU, a capacităţii de viziune şi de punere în ecuaţie a principalelor probleme globale”.
În Siria, estul oraşului Alep, devenit un bastion al rebelilor, este supus unui „potop de foc” şi ar putea fi distrus în totalitate până la sfârşitul anului de armata siriană, susţinută de Rusia, observă Le Figaro, citându-l pe trimisul special al ONU în Siria. „Nu există altă opţiune decât să-i expulzăm pe rebeli din Alep” susţine preşedintele Bashar al Assad, citat de publicaţia Ahram online. Printr-o mişcare surpriză, regimul Assad a promis joi o slăbire a atacurilor aeriene, în schimbul predării Alepului, notează The Independent. Cotidianul britanic comentează că locuitorii sunt reticenţi după cele două săptămâni de bombardamente necruţătoare şi că principala lor problemă este cum vor supravieţui foametei şi lipsei de medicamente. Pe de altă parte, Rusia apără campania guvernului sirian de a recuceri teritoriile din mâinile rebelilor şi prin vocea ministrului rus al apărării, citat de Russia Today, avertizează coaliţia internaţională condusă de Statele Unite că orice atac aerian sau rachetă ar lovi ţinte din teritoriul controlat de forţele guvernamentale siriene reprezintă un pericol pentru Rusia însăşi.
Pe plan european, disputele pe tema Brexit continuă. „Teama de un “Brexit dur” determină prăbuşirea lirei sterline”, titrează Courrier International, explicând că moneda britantică nu a mai fost niciodată atât de slabă în faţa dolarului din anul 1985. „Theresa May îşi taie singură craca de sub picioare”, este de părere El Pais, comentând că linia dură anunţată de premierul britanic a adus până acum prejudicii doar cetăţenilor britanici, care au văzut cum scade puterea de cumpărare a monedei lor cu peste 10% şi cum se răspândeşte incertitudinea asupra viitorului lor, asupra investiţilor străine şi a continuităţii politicii economice. La Tribune notează că Irlanda de Nord s-ar putea opune Brexit-ului exercitându-şi dreptul de veto. „Locuitorii Irlandei de Nord au controlul asupra schimbărilor constituţionale care îi privesc, acestea nu le pot fi impuse”, consideră juriştii irlandezi, în condiţiile în care majoritatea alegătorilor din Irlanda de Nord, ca şi din Scoţia, a votat pentru a rămane în UE. După ce premierul britanic a anunţat că prioritatea ţării sale va fi stoparea imigraţiei, Angela Merkel şi-a exprimat joi îndoială că Uniunea Europeană i-ar putea acorda Regatului Unit vreun acces special pe piaţa economică unică, dacă Londra nu va respecta valorile UE, printre care se numără şi libera circulaţie a persoanelor, notează Bloomberg. Aceste declaraţii anunţă o linie dură în viitoarele negocieri cu privire la retragerea Marii Britanii din Uniune, fiind un avertisment că Londra nu se va bucura de un tratament special, constată Wall Street Journal. Pe de altă parte, economiştii continuă să avertizeze că Europa va fi afectată de o nouă criză economică, prin care va trece mult mai greu dacă nu-şi va rezolva problemele structurale. Astfel într-un interviu pentru La Stampa, Jörg Asmussen, fost membru în Comitetul Executiv al BCE, trage un nou semnal de alarmă „Europa îşi asumă responsabilitatea unui pariu foarte periculos, crezând că următoarea criză va putea fi rezolvată prin măsuri de stabilizare de ultimă oră”

AGENŢIA RADOR – Carolina Ciulu