„Probleme la zi” – Interes public foarte mare pentru Proiectul Casa Verde

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (11 octombrie, ora 13:20) – Realizator: Victor Caraculacu
Realizator: Bun găsit tuturor dumneavoastră, vă spune astăzi Victor Caraculacu. Programul Casa Verde se bucură, iată, încă de la început de un interes public foarte mare. Zilele acestea vedem însă cozi interminabile pentru depunerea dosarelor în faţa Agenţiilor Judeţene pentru Protecţia Mediului, unde s-au format, conform ziariştilor din zonă, rânduri. Sute de persoane stau la cozi, dorind să beneficieze de finanţare de la stat pentru instalarea, înlocuirea sau chiar completarea sistemelor de încălzire clasice cu cele care folosesc energie regenerabilă. Unii au aşteptat deschiderea ghişeelor chiar din timpul nopţii, dar nici aşa nu sunt siguri că reuşesc să se înscrie în program, pentru că suma totală alocată de Ministerul Mediului este, probabil, limitată. Vom afla acest lucru. Care este această sumă, dar şi ce se întâmplă la ghişeele Agenţiilor Judeţene pentru Protecţia Mediului din ţară sunt doar două dintre temele pe care le vom aborda astăzi, împreună cu invitaţii ediţiei. Pentru început îl avem, deci, alături, acum, pe dl István Jakab, preşedintele Administraţiei Fondului de Mediu. Bun găsit şi vă mulţumesc că aţi acceptat invitaţia, dle preşedinte!
István Jakab: Bună ziua!
Realizator: Vă întreb dacă sunt suficienţi bani – probabil că aceasta este cea mai mare temere a persoanelor care stau, iată, în aceste zile, arată un interes, zic eu, deosebit pentru programul pe care îl susţineţi şi îl promovaţi şi cred că în mod justificat. Principala temere pare să fie limita acestei sume pe care o puteţi aloca. Sunt suficienţi bani pentru toţi aplicanţii la Programul Casa Verde, dle preşedinte?
István Jakab: Da, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră în deschidere, într-adevăr, orice program are un anumit buget, deci, suma este limitată. Suma în acest an a fost de 50 de milioane de lei pe persoane fizice şi de 34 de lei pe persoane juridice. /…/ Interesul, într-adevăr, este mare. Acest buget pe persoane fizice a fost repartizat proporţional pe judeţe şi fiecare Agenţie de Protecţie a Mediului Judeţeană ştia foarte bine care sunt sumele în limita cărora pot accepta aplicaţii de la persoanele fizice. Noi ne gândim acum la o /suplimentare/ a acestui buget…
Realizator: Sperăm să vă auzim puţin mai bine. Avem, cred, mici probleme de comunicare telefonică. Sperăm să vă auzim totuşi puţin mai bine.
István Jakab: Da. Deci, singura variantă pentru noi este să suplimentăm acest buget cu o anumită sumă şi, practic, să /…/ judeţene să mai accepte dosare de înscriere într-o anumită limită, dar, la un moment dat, într-adevăr, trebuie să tragem linie şi să spunem că pentru atâtea aplicaţii avem finanţare în acest an şi pentru alte aplicaţii o să avem în alţi ani.
Realizator: Dar, dle preşedinte, vom încerca să refacem această legătură telefonică directă în câteva clipe. Până atunci însă vă propun să ascultăm ce se întâmplă în judeţul Mehedinţi, unde colegul meu Mihai Bădescu a încercat să afle care este situaţia.

*

Mihai Bădescu: Peste 300 de oameni, unii chiar de vineri până luni dimineaţă, au stat zeci de ore la coadă la Drobeta Turnu Severin ca să prindă rând în faţă la finanţarea pentru panouri solare. Numărul solicitărilor este atât de mare pentru că oraşul nu are apă caldă de şase luni, iar oamenii s-au declarat nemulţumiţi de banii alocaţi şi de lipsa de organizare a autorităţilor.
-: De trei zile şi trei nopţi stau la coadă. Nu este posibil aşa ceva. Şi este o proastă organizare. Nu trebuia să anunţe acolo 131 de dosare şi oamenii vin, intră în panică. Domnule, cel puţin să primească toate dosarele şi în limita posibilităţilor, să ofere sau nu, dar nu să spună din start „131 şi cu asta s-a terminat”./dsirbu
Mihai Bădescu: După 60 de ore de aşteptare, timp în care doar prin maşini au mai aţipit, oamenii şi-au pierdut răbdarea şi au răbufnit.
-: Asta este dacă lumea aşa vrea. Dacă nu e un lucru civilizat, ai făcut lista, stai, aştepţi, dar nu ca să stai de trei zile într-una în picioare.
Mihai Bădescu: Solicitanţii cred că pentru a evita cozile, guvernul trebuia sa majoreze sumele alocate, iar dosarele să poată fi depuse online.
-: Guvernanţii să dea mai mulţi bani, să fie pentru toată populaţia, să aibă populaţia programul Casa Verde pentru că este bun.
-: Dacă dădeau pe internet o planificare, dacă se primeau toate dosarele şi poate la anul se rezolvau şi cele care nu s-au rezolvat acuma, eram în altă parte. Soluţiile nu trebuie să le găsească cetăţenii, soluţiile trebuie să le găsească autorităţile.
Mihai Bădescu: Au fost şi oameni care au reclamat că au pierdut timp şi bani pentru că programul a fost demarat prea târziu.
-: Eu de trei luni de zile am dus actele şi a trebuit să le refac încă o dată, pentru că expirase CF-ul. A expirat dacă s-a întârziat atâta.
Mihai Bădescu: Cei 800.000 de lei alocaţi judeţului Mehedinţi ajung pentru maxim 130 de dosare, dar numărul solicitanţilor este cel puţin dublu.

*

Realizator: Am ascultat ce se întâmplă în judeţul Mehedinţi, revenim acum la domnul preşedinte István Jakab, preşedintele Administraţiei Fondului de Mediu. Domnule preşedinte, iată, sper că aţi ascultat şi aţi putut auzi ce spun oamenii din judeţul Mehedinţi în cazul acesta, dar este valabil şi pentru alte judeţe, vă întreb dacă puteţi influenţa într-un mod pozitiv situaţia sau procesul în care se realizează depunerea acestor dosare, înregistrarea lor, practic această formalitate birocratică pentru ca oamenii să beneficieze cumva mai rapid de acest program?
István Jakab: Da, colegii de la Agenţiile judeţene de protecţie a mediului practic sunt cei care ne ajută pe noi, AFM-ul, în preluarea acestor dosare de la persoane fizice, deci sunt colegii care ne ajută din teritoriu şi practic de la ei o să ajungă aceste dosare de finanţare la noi, la AFM. Am ascultat criticile, dar trebuie să reiterez acelaşi lucru pe care l-aţi spus în deschidere, orice program are un buget alăturat, un buget pentru acest an şi la un moment dat, şi dacă o să reuşim să suplimentăm partea de persoane fizice, va trebui să tragem o linie şi să spunem că atâtea dosare pot fi finanţate în acest an, eu înţeleg nerăbdarea oamenilor şi într-un fel că aceste două zile care au fost cu cozi şi cu stres, încercăm şi noi pe cât posibil să aducem o modificare aici, dar în unele judeţe într-adevăr cererea este mult mai mare decât se poate finanţa.
Realizator: Una dintre solicitările celor pe care i-am ascultat puţin mai devreme a fost eventuala depunere sau eventuala procedură, modificarea procedurii prin depunerea dosarelor sau măcar a unui set de acte online. Este posibil, cel puţin pentru ca şi experienţă pentru programele viitoare?
István Jakab: Da, pentru programele viitoare o să luăm în considerare foarte serios treaba aceasta. În momentul de faţă, în modificarea de anul acesta a fost numai un soft sau un program în care colegii de la AFM-uri au introdus toate solicitările şi practic am încercat în acest fel să avem o mică bază de date cu toate solicitările care au fost acceptate şi să avem o situaţie în timp real la cererea din diversele judeţe, de exemplu la Mehedinţi unde s-a folosit cota alocată, dar şi în alte judeţe unde încă nu s-a folosit şi practic să vedem cursul de aplicaţii ieri şi astăzi.
Realizator: Dar vreau să revenim la câteva detalii specifice, să le spunem tehnice ale programului, până atunci însă vreau să o invit la microfon pe doamna Mirela Marin, director executiv la Agenţia de Protecţie a Mediului Buzău. Bun venit, doamna Marin, mulţumesc că aţi acceptat invitaţia noastră.
Mirela Marin: Bună ziua!
Realizator: Vreau să vă întreb direct care este situaţia dumneavoastră, aveţi cozi în faţa sediului, sunt doritori mulţi pentru programul Casa Verde la dumneavoastră în Buzău?
Mirela Marin: Da, interesul oamenilor pentru acest program a fost foarte mare, poate având în vedere că în 2011 la noi au fost alocate mai multe numere şi asta este un semn bun, pentru că oamenii sunt informaţi şi ştiu ce urmăresc. Lucrurile la noi au decurs bine în prima zi./aboboc/ Au fost înregistrate 64 de dosare în prima zi, iar pe la ora 11:00 aveam înregistraţi 85. Acum cred că sunt în jur de 110 depuşi.
Realizator: Cât de repede puteţi procesa dosarele. Aveţi probleme din acest punct de vedere?
Mirela Marin: Avem şi probleme din acest punct de vedere, pentru că noi practic verificăm existenţa în dosar a documentelor şi înregistrăm dosarul şi sunt documente care nu corespund. Nu verficăm în schimb eligibilitatea. Eligibilitatea şi criteriile le verifică cei de la Fondul de Mediu, şi după ce cererea a fost declarată eligibilă, urmează paşii pe care fiecare beneficiar trebuie să îi urmeze, adică să facă un contract de finanţare şi să-şi monteze panourile pe cheltuiala proprie.
Realizator: Dar foarte rapid, vreau să vă întreb ce ar trebui să conţină, ce ar trebui să ştie doritorii că ar trebui să conţină acest dosar?
Mirela Marin: Dosarul este mult mai complex decât în programele trecute, în sensul că este necesar să aibă certificate fiscale, atât de la ANAF, cât şi de la localitatea de domiciliu, precum şi de la localitatea unde implementează proiectul, cazier judiciar, carte funciară, extras de carte funciară. Sunt multe documente în plus faţă de celelalte programe. Practic, panica…
Realizator: Dar în…
Mirela Marin: … s-a creat probabil de la lansarea motto-ului, pentru că oamenii au perceput că primul venit este primul servit şi de aceea s-au creat busculadele, dar încercăm să gestionăm problema cât se poate de bine şi propunerea noastră nu ştiu dacă va fi luată în seamă, dar e bine ca Fondul de Mediu să verifice totuşi ce s-a implementat şi ce s-a depus. Poate e bine să se verifice.
Realizator: Da, suntem în legătură directă acum, aşa cum probabil aţi auzit cu domnul preşedinte al Fondului, al Administraţiei Fondului de Mediu, domnul István Jakab. Iată, aţi auzit ce spun colegii dumneavoastră din judeţe, domnule preşedinte.
Istvan Jakab: Da, am auzit…
Realizator: Puteţi, eu ştiu, demara acest proces de verificare? Adică mă gândesc că fiecare dosar trebuie să conţină un număr destul de mare de documente. Ce se întâmplă, să spunem, în situaţia în care, mă rog, prin absurd documentele nu sunt suficiente? Poate dosarul nu este complet, dar mai trebuie o aprobare poate formală. Pierd…
Istvan Jakab: Dosarul pe care colegii de la AFM l-au preluat trebuie să fie complet, pentru că ei verifică dacă documentele solicitate sunt acolo. Eu zic că în cazul în care documentaţia este în regulă, este preluată de colegii de la AFM, ajung aici, la AFM, noi verificăm exact…
Realizator: Chiar vroiam să vă întreb ce urmează, da, ce urmează după.
Istvan Jakab: … soluţia pe care beneficiarul şi-a ales-o şi încheiem un contract cu el. După aceea, beneficiarul contactează o firmă care poate să îi monteze panourile solare sau să-i facă lucrarea şi ulterior vine la AFM pentru decontare şi pentru toată treaba asta are la dispoziţie un an de zile.
Realizator: Da, din ceea ce spuneţi dumneavoastră, paşii sunt în principiu concreţi, dar vreau să vă întreb dacă din ţară beneficiarii acestui program trebuie să vină ulterior la Bucureşti sau se pot adresa agenţiilor locale. Care ar fi, din punctul acesta de vedere, traiectul?
Istvan Jakab: Lucrăm prin agenţiile locale, deci practic acoloo să meargă şi pentru semnarea contractului, iar acolo se depun ulterior şi documentele pentru plată, deci lucrăm strâns cu colegii de la agenţiile locale de protecţia mediului.
Realizator: Doamna Marin, care ar fi, să spunem, sfatul sau ce i-aţi îndruma pe solicitanţii pe care în aceste zile îi aveţi la dumneavoastră, la agenţie? Vin în număr mare, înţeleg, şi la dumneavoastră, în Buzău. Ce le-aţi sugera sau cum aţi rezolvat, nu în ultimul rând, evident, partea de organizare? Pentru că aţi ascultat şi dumneavoastră, am ascultat şi noi, în ţară mulţi dintre solicitanţi se plâng de acest aspect.
Mirela Marin: Da, noi am încercat să le organizăm cât am putut de bine. Totuşi programul a fost demarat acum maximum două săptămâni şi lămuririle ne-au venit practic destul de târziu, chiar şi faptul că trebuie să le înregistrăm electronic. Propunerea noastră ar fi ca depunerea, la fel, să se facă online şi îi sfătuiesc pe oameni să îşi scrie doleanţele sau să şi le spună, eu ştiu, poate la Fondul de Mediu sau poate la ministerul nostru cum ar vrea să decurgă acest program, ca să evităm toate aceste probleme./ovidiu/dstanesc/menescu
… nu ştiu, poate la Fondul de Mediu sau poate la ministerul nostru cum ar vrea să decurgă acest program ca să evităm toate aceste probleme. Diferenţa faţă de 2011 a fost atunci, am putut să primim mult mai multe dosare pentru ca cei de la Fondul de Mediu să aibă de unde să aleagă şi poate nu toate vor fi declarate eligibile.
Realizator: Mulţumesc foarte mlult doamne Mirela Marin, director executiv la Ageţ8ia de protecţie a medliului Buzău. Domnule preşedinte Jakab revin la dulkneavoasră şi vă întreb, u ştu dacă aţi auzit, unul dintre solcitanţi sunea că programlul a încelut foarte târziu, dacă u mxa îşel a şi fost întrerupt o operioadă de tiip anteror.
Istvan Jakab: Nu cred neapărat că a început târziu. Au fost câteva întârzieri dar au fost pe partea noastră, practic de finalizare a ghidului de publicare a ordinului de ministru care conţine ghidul pentru program. Putea să fie lansat în primăvară, vară, toamnă. Cred că din punctul ăsta de vedere n-a fost întârziere. Aş vrea să revin poate la comentariile anterioare. Luni dimineaţă la 8.15 am fost la Agenţia de Protecţie a Mediului din Cluj Napoca, treaba a fost foarte bine organizată, n-au fost mai mult de 40-50 de oameni care stăteau la coadă. Poate că toate au mers mai lin pentru că n-a fost aşa o cerere imensă şi într-adevăr 2-300 de persoane care stăteau la coadă. Dar în unele judeţe a fost foarte bine organizat şi treaba n-a avut nici o conotaţie de nervi şi de scandal.
Realizator: Vreau să vă mai întreb citind un recent interviu pe care l-aţi acordat presei şi vreau să vă întreb dacă din experienţa programelor precedente similare aţi remarcat către ce merg preferinţele solicitanţilor? Sunt mai multe sisteme de încălzire de producere a apei calde, panouri. Care ar fi pricipalele solicitări ale persoanelor care doresc să-şi modernizeze, să-şi înlocuiască aceste sisteme casnice?
Istvan Jakab: În cazul Casei Verzi clasice, nu ştiu… majoritatea covârşitoare a fost pentru panouri solare. Deci asta a fost preferinţa, iar în cazul persoanelor juridice acolo au fost diverse opţiuni pentru îmbunătăţirea completării sistemelor de încălzire.
Realizator: Şi cam câţi bani se oferă pentru aceste sisteme cu panouri solare, care este suma alocată şi în general care este suma totală pe care o puteţi aloca?
Istvan Jakab: În acest ghid am făcut o modificare. Practic acuma suma care se decontează este de 3.000 de lei pentru panourile solare nepresurizate este de 6.000 de lei, pentru cele presurizate – deci practic am făcut o diferenţă între două soluţii tehnice diferite.
Realizator: Vreau să vă mai ofer un exemplu, este de la colega noastră Mihaela Buculei din judeţul Suceava. Şi ea a încercat să stea astăzi de vorbă cu cei care se pregătesc să-şi depună solicitările pentru Programul Casa Verde.

*

Mihaela Buculei: Sunteţi pentru depunerea dosarului la Casa Verde…
-: Da, suntem unii de la ora 3 pe liste întocmite de duminică. Sunt unele persoane care au intrat, sunt altele care respectă listele.
Mihaela Buculei: Când v-aţi hotărât să depuneţi dosar pentru acest program la ce v-aţi gândit? La economia de energie?
-: Da, în primul rând pentru că este într-adevăr un sistem care ajută din tot ceea ce spun caracteristicile tehnice ale panourilor.
Mihaela Buculei: Despre fondurile alocate în judeţul Suceava pentru programul Casa Verde directorul executiv al Agenţiei pentru protecţia mediului Suceva, Vasile Oşeanu:
Vasile Oşeanu: Fondurile sunt limitate şi statul lor la coadă îl înţeleg. Pe judeţul Suceava sunt alocaţi 1.890.000, aproape 1.900.000, bani care ajung faţă de tipul de dosare  care se pun – se pot pune şi pe pompe de căldură şi pe panouri solare – în jur de 280-300 de dosare care trebuie să fie eligbile, un număr foarte mic raportat la anii din urmă când s-au mai depus astfel de solicitări. Partea care personal mie nu-mi place este că toate aceste dosare vor ajunge la AFM, vor fi din nou luate la puricat./mdudea/ Este posibil ca o bună parte din aceste dosare să pice, motiv pentru care voi lua legătura azi cu cei responsabili de la AFM ca să văd dacă nu se pot face şi liste de aşteptare, ca măcar acele circa 280-300 de dosare care vor fi acceptate să şi beneficieze de program.
Mihaela Buculei: Aţi depus dosar pentru Casa Verde?
-: Da.
Mihaela Buculei: Văd că deja lumea s-a adunat aici, în faţa Agenţiei.
-: Sunt adunaţi de duiminică după-amiază.
Mihaela Buculei: Şi dvs aţi reuşit să-l depuneţi.
-: Da, am avut 79 şi sunt 500 şi vreo 80 până la ora asta.

*

Realizator: Am ascultat ce se întâmplă în Suceava, revin la domnul preşedinte István Jakab, preşedintele Administraţiei Fondului de Mediu. Aţi ascultat şi dvs temerile celor din Suceava, se gândesc că este posibil ca unele dosare să fie respinse după ce dvs, folosesc termenul dânşilor, le veţi purica, adică le veţi lua la verificat. Există această posibilitate, o dată ce acolo a trecut dosarul, la Suceava sau la Buzău, la dvs să fie respins?
István Jakab: Există totdeauna o posibilitate în acest sens, dar eu cred că o să fie un număr infim din dosarele acceptate, iar varianta propusă de la Suceava cu listă de aşteptare este analizată şi de  către noi şi la nivelul ministerului, deci astăzi, mâine o să comunicăm la toate AFM-urile judeţene ceea ce /…/ pe această temă.
Realizator: Vreau să îl introduc în discuţie acum şi pe domnul Gabriel Păun, dânsul este preşedintele Asociaţiei Agent Green. Bună ziua, domnule Gabriel Păun, dacă ne auziţi…
Gabriel Păun: Bună ziua, vă aud foarte bine. Bine v-am găsit.
Realizator: Bine v-am regăsit. Ştiu că aţi fost recent anunţat drept câştigător al premiului EuroNatur 2016, vă felicit! Sunteţi în drum, din câte înţeleg, pentru a participa la ceremonia de decernare a acestui premiu de care, dacă nu mă înşel, au mai beneficiat, printre alţii, Prinţul Charles şi preşedintele sud-african Nelson Mandela.
Gabriel Păun: Aşă este. Am rămas foarte plăcut surprins când m-au anunţat. Iniţial am crezut că e vorba de o glumă, apoi am văzut că e serios şi motivul pentru care au decis să ni-l acorde este pentru lupta noastră pentru a salva ultimele păduri virgine din România. Deci, Europa de Vest a realizat că ei au rămas fără şi vor să sprijine românii, practic să trimită un mesaj puternic către România că le pasă şi că e nevoie să fim mai uniţi pentru a le salva. Deci, despre asta este vorba.
Realizator: Vă felicit în primul rând pentru implicare într-un proces destul de amplu la care şi Radio România Actualităţi a participat, să spunem, prin discuţiile, reportajele, dar şi dezbaterile pe care le-am organizat…
Gabriel Păun: Adesea, şi vă mulţumim mult pentru că doar aşa putem să obţinem, împreună, cu cât mai multe glasuri, cu atât mai multe şanse să mai salvăm ceva.
Realizator: … pe tema, cum spuneam, a conservării mediului şi în primul rând a unei resurse foarte importante, aceea pe care o mai avem încă, vorbesc de păduri. Aţi urmărit şi dvs acest proces legat de Casa Verde. Vroiam să vă întreb dacă sunteţi la curent cu toate detaliile şi dacă aveţi unele obiecţii pe modul în care se derulează acest program în aceste zile.
Gabriel Păun: Proiectul este unul foarte bun în general, dar ca orice proiect, are plusuri şi minusuri şi înainte să fie operaţionalizat, părerea noastră este că trebuie să treacă pe la mai mulţi ochi, pe la mai mulţi experţi, să colecteze mai multe opinii. Ce ne-a şocat pe noi la primavedere… bine, a fost… n-a şocat faptul că a apărut ghidul în forma finală într-un fel în care nu trebuia, deşi au fost avertizaţi, faptul că se vor finanţa inclusiv centrale termice pe biomasă din lemn, ceea ce ne-a surprins foarte mult. Adică, înţelegem, panouri solare, eoliene, pompe de clădură, surse într-adevăr ecologice şi verzi de energie, dar în momentul în care se exploatează atât de abuziv la nivel naţional, chiar şi tăierile legale au devenit deja abuzive, începem să finanţăm din bugetul de la stat nişte centrale pe lemn, în care n-o să ai absolut nici un control ce fel de lemn bagi, acolo nu intră doar crengi, peleţi şi brichete, acolo comunităţile locale, autorităţile locale pot băga inclusiv lemn superior, care ar fi pentru industrie, nu de ars pe foc. Deci, este o chestie ce poate scăpa de sub control.
Realizator: Cu alte cuvinte, vă temeţi de nişte abuzuri. Momentan care este situaţia, să spunem, în exploatarea diferitelor esenţe de masă lemnoasă? Sunt regulamente stricte, este reglementată legal exploatarea diverselor categorii de lemn? Se urmăreşte modul în care…
Gabriel Păun: Păi există sortimente, există, de exemplu, la fag calitatea 1, 2, 3 şi cea mai ieftină, lemnul de foc, calitatea 1 fiind ca mai scumnpă. Dar dacă o primărie sau un consiliu judeţean sau o obşte, un posesor, dacă are pădure acolo şi vor să pună pe foc lemn, n-o să-i mai intereseze că pun lemn superior, calitatea 1 sau lemn de foc, ei pot să bage orice pentru că n-au absolut nici o restricţie, asta este problema pe care o avem noi cu finanţarea acestor centrale, că nu poate să le spună nimeni şi nici cumva să pună pe picioare un mecanism să-i urmăreşti ce bagă în centrale. Pot să bage orice acolo, că e rumeguş, că sunt peleţi, că sunt brichete sau lemn superior, buştean, crengi, absolut orice poţi să bagi, centrala va da căldură.
Realizator: Dar, domnule Păun, ce vreau să vă întreb, este, credeţim, din punct de vedere al omului care este implicat, dvs sunteţi foarte implicat atât în ceea ce înseamnă exploatarea resursei naturale din România dar şi în modul în care o putem conserva, credeţi că este în pas cu spiritul epocii să folosim încă resursa lemnoasă pentru încălzire, chiar şi într-o centrală ultraperformantă, asociată cu panouri solare şi cu alte sisteme moderne? Nu se poate înlocui cu nimic această…
Gabriel Păun: Răspunsul este da, se poate folosi lemnul şi sunt comnităţi locale în care nu e suficient soare pe an, nu au posibilitatea să aibă o constanţă la sursa de energie să aibă suficient curent delectric pentru o pompă de căldură, există nişte limitări în anumite zone, sau unii oameni care, pur şi simplu estetic, vor să aibă un şemineu, nu poţi să-i zici omului să nu se încălzească cu lemn, dar problema apare când finanţăm treaba asta. Deci nu trebuie să finanţăm o asemenea alternativă în momentul în care pădurile suferă deja un stres enorm, asta este problema. Nu poţi să-i zici omului să nu se mai încălzească cu lemn, oricărei gospodării de la ţară, finanţată, nefinanţată, tot îi trebuie vreo 10-20 de metri cubi de lemn de foc pe iarnă, dar problema apare când finanţezi aşa ceva şi încurajezi consumul sporit.
Realizator: Îl avem alături de noi din nou în legătură directă pe domnul preşedinte István Jakab. Am avut o mică sincopă tehnică… Domnule preşedinte, vreau să vă întreb dacă, iată, ceea ce spunea şi domnul Păun puţin mai devreme poate fi o temere, exploatarea, modul în care se exploatează resursa lemnoasă, există riscul ca această resursă lemnoasă de calitate să rămână cumva mai departe de ochii vigilenţi ai autorităţilor?
István Jakab: N-am auzit toată declaraţia, dar într-adevăr în acest an, din Ghidul Casa Verde pentru persoane fizice am scos centralele pe peleţi, ca să nu fie problema unde se pot folosi peleţi dar se pot folosi şi lemne de foc, deci au rămas numai panourile solare şi pomnpele de căldură. Pe partea de persoane juridice, acolo am lăsat şi centralele pe peleţi având în vedere că unele zone, din cauza specificului, acest mod de încălzire poate să fie o soluţie pentru îmbunătăţirea sistemelor de încălzire din şcoli, instituţii publice ş.a.m.d..
Realizator: Dar vreau să vă mai dau un scurt exemplu, este vorba de câteva zeci de secunde, un material realizat de colegul meu Stelian Radu Cacuci, şi revenim.

*

Stelian Radu Cacuci: Faţă de 400 de solicitanţi ieri, în prima zi, doar câteva zeci de persoane se mai aflau în această dimineaţă la Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor pentru a depune dosare de finanţare prin programul Casa Verde.
-: Totul merge ok.
Stelian Radu Cacuci: Unde aveţi casa?
-: BĂile Felix.
Stelian Radu Cacuci: Pentru ce aţi aplicat?
-: Pentru panouri solare.
Stelian Radu Cacuci: Ce sumă doriţi să primiţi?
-: 60 de milioane, adică 6.000 de lei.
Stelian Radu Cacuci: Consideraţi că e un avantaj să primiţi această sumă?
-: E un avantaj, dar organizarea e proastă şi eu zic că doritorii, care doresc să-şi monteze aşa ceva, trebuia în aşa fel la nivel naţional organizat încât să se aloce sume pentru doritori, nu să creeze haosul care s-a creat la nivel naţional.
Stelian Radu Cacuci: Vi se pare că suma alocată este prea mică?
-: Suma alocată la nivel naţional şi după aceea repartizată în judeţe eu zic că nu e suficient şi atunci nu s-ar fi creat haosul de duminică seara, a stat lumea la coadă, vin noaptea  în 2016, ţară europeană.
Stelian Radu Cacuci: Cum vă numiţi?
-: Vasile Ţiglea.
-: Am ales acest program pentru a-mi schimba sistemul de încălzire şi m-a ajutat /…/ plăteam foarte mult curent şi vara mă ajută foarte mult la încălzirea casei şi pentru apă caldă.
Stelian Radu Cacuci: Unde aveţi casa?
-: În Câmpan, la 170.
Stelian Radu Cacuci: Până acum ce aţi folosit?
-: Am folosit curentul electric /…/ că e foarte scump, am plătit şi 700 de lei pe lună.
Stelian Radu Cacuci: Directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor, Adriana Calapod, ne-a spus că de astăzi lucrează patru angajaţi pentru preluarea operativă a dosarelor.
Adriana Calapod: A fost alocată o sumă de 1.715.759 de lei. După prima zi de depunere a dosarelor, la ora 16:30, suma rămasă pentru următoarea perioadă este de 1.233.759. În prima zi s-au depus 79 de dosare. A fost alocată o sumă de 1. 715.759 de milioane de lei, după prima zi de depunere a dosarelor la ora 16:30 suma rămasă pentru următoarea perioadă este de 1. 233.759. În prima zi s-au depus 79 de dosare.
Realizator: Da, am ascultat ce se întâmplă şi în Bihor, este acum alături de noi în legătură directă cu noi pentru finalul acestei discuţii pentru concluzii dl deputat PSD Rodin Traicu, membru în Comisia de Industrii şi Servicii. Bun găsit, dle deputat.
Rodin Traicu: Vă salut şi eu cu tot respectul.
Realizator: Ştiu că sunteţi la curent cu ce se întâmplă în programul Casa Verde, este un program care trebuie din punctul dvs de vedere susţinut, mai mult, ar putea fi eventual, nu ştiu, fonduri suplimentare alocate?
Rodin Traicu: Da, noi trebuie să privim acest program Casa Verde prin prisma Legii 221 a eficienţei energetice şi prin prisma acordurilor la care România este parte, în special în UE, dar şi la nivelul global, în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Deci, acesta ar fi targetul final. Evident că îmbunătăţirea eficienţei energetice – şi când spun asta, mă refer la această dimensiune pe care ar fi trebuit să o aibă programul Casa Verde – este cea care va face ca o cantitate de căldură oarecare să fie produsă cu mai puţin combustibili fosili, pe de o parte, ceea ce va duce la reducerea emisiilor şi bineînţeles cu resurse energetice regenerabile care sunt fie neutre din punct de vedere al mediului, cum este vorba de această discuţie mai lungă pe care aţi avut-o referitor la peleţi de lemn, lemn de foc ş.a.m.d. sau chiar non-emisii de seră, cum ar fi energia solară.
Realizator: Dar vreau să vă întreb dacă vedeţi părţi bune şi părţi care ar putea fi îmbunătăţite în programa, ar fi ultima întrebare domnule …
Rodin Traicu: Părţile bune….Partea bună şi îmbucurătoare, cel puţin pentru mine, este faptul că o largă, hai să spunem, un larg segment de populaţie a conştientizat faptul că acest tip de programe tip Casa verde şi îmbunătăţirea eficienţei energetice duc la bunăstare. Faptul că foarte mulţi oameni încearcă să acceseze astfel de programe este deosebit de îmbucurător şi arată ataşamentul nostru faţă de valorile europene concrete, deci nu de … Sigur că celelalte părţi suferă numeroase corecţii care pot fi făcute, una dintre cele mai importante, tot din punctul meu de vedere, este faptul că banii care vor fi cheltuiţi pentru sistemele de îmbunătăţire a încălzirii, panouri, fotovoltaice, panouri de încălzire, pompe de căldură au un grad de integrare în industria românească destul de mic.
Realizator: Dar un lucru pe care îl putem evident şi noi influenţa prin această dezbatere. Mulţumesc foarte mult, sperăm ca lucrurile să se îmbunătăţească şi din acest punct de vedere. Mulţumesc invitaţilor noştri.