Revista presei internaţionale – 11 octombrie 2016

Catalogată de Los Angeles Times drept „cea mai josnică şi mai viciată prin atacuri la persoană dezbatere prezidenţială din timpurile moderne”, cea de-a doua confruntare dintre Donald Trump şi Hillary Clinton este comentată de presa americană în tonuri sumbre. „O dezbatere întunecată: Trump şi Clinton au petrecut 90 de minute atacându-se” titrează Chicago Tribune, în timp ce USA Today constată că „lucrurile au devenit urâte, apoi din ce în ce mai urâte”, atingând, conform revistei Observer, „un nou nivel josnic în Democraţia Americană”. Afectat după lovitura de imagine dată de dezvăluirea unei înregistrări din 2005 în care se lăuda cu cinism despre cum se folosea de faimă pentru a face avansuri sexuale femeilor, Trump a încercat să-şi salveze candidatura, ducându-şi atacurile împotriva lui Hillary Clinton la noi niveluri, acuzând-o că a atacat femeile care îl acuzau pe soţul ei de abuzuri sexuale şi promiţându-i că o va trimite la închisoare dacă va ajunge preşedinte, rezumă Washington Post întreaga dezbatere, în timp ce New York Times se opreşte asupra prestaţiei scenice şi a atitudinii celor doi candidaţi: „Gâfâind furios, dl. Trump se agita în spatele dnei Clinton, în timp ce ea se dovedea a fi singurul adult de pe scenă, singura care încerca să convingă marea majoritate a americanilor că le împărtăşeşte principiile şi aspiraţiile. Şi asta, spre deosebire de dl. Trump care şi-a reluat trucurile învăţate pe vremea când era gazda unor reality show-uri, demonstrând cât de adânc înrădăcinat îi este cinismul”, notează cotidianul american. „Niciodată în istoria dezbaterilor nu s-au mai întâlnit astfel de atacuri, un astfel de limbaj corporal şi astfel de schimburi de replici, ceea ce arată divizările şi dezacordurile profunde care există nu numai între cei doi candidaţi, ci şi între cele două Americi”, remarcă Washington Post. Le Monde îl consideră pe Trump „o ameninţare pentru democraţie”, dar constată că Partidul Republican este condamnat să mergă cu acest candidat până la capăt, deoarece este prea târziu să-l mai poată înlocui, în ciuda înmulţirii vocilor în rândul republicanilor care cer retragerea sprijinului pentru Trump.

Vizita preşedintelui rus, Vladimir Putin, la Istanbul cu ocazia celui de-al 23-lea Congres Mondial pentru Energie şi întâlnirea avută cu această ocazie cu preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, sunt văzute de Russia Today drept o ocazie pentru reanimarea comerţului bilateral şi a proiectului energetic Turkish Stream, dar şi pentru dezvoltarea unei cooperări în criza siriană. „Turcia doreşte să creeze cu Rusia un nou coridor de livrare a gazelor în Europa”, titrează agenţia rusă Tass, citându-l pe preşedintele Recep Tayyip Erdoğan. Numit de Kommersant „gazoductul prieteniei”, Turkish Stream ar urma să livreze gaz rusesc spre Rusia direct prin Marea Neagră, ocolind ruta Balcanilor.

Kommersant observă că şi geopolitica e la fel de importantă în întâlnirea Putin-Erdogan, detaliind: „În condiţiile în care armata siriană şi forţele aeriene ale Rusiei participă la ofensiva asupra Alepului, pentru Moscova este important să-şi atragă sprijinul Ankarei”. „Turcia rămâne membră a coaliției occidentale din Siria, dar, în ultima perioadă, s-a abținut să mai critice acțiunile Rusiei, iar declarațiile președintelui Erdogan despre situația din Alep diferă prin ton de declarațiile politicienilor occidentali”, notează ziarul moscovit. Totuşi cotidianul turc Hurriyet este categoric: „ceea ce a făcut Rusia în Alep nu este ceva ce poate fi trecut cu vederea. Rusia şi-a folosit dreptul de veto în cadrul Consiliului de Securitate al ONU în cazul suspendării pentru o perioadă a atacurilor aerine asupra Alepului, iar de această dată, nici măcar China nu s-a mai abţinut ca altădată”. Conform surselor diplomatice de la Ankara, citate de ziarul turc, „Moscova aplică aceeaşi tactică pe care a aplicat-o la Groznîi, în Cecenia, cu 20 de ani in urmă: adică, bombardeză continuu şi cine vrea să plece, pleacă, iar cei care rămân trebuie să aleagă sau regimul Assad sau să fie consideraţi terorişti şi distruşi”. În plus, „Rusia se instalează definitiv în Siria”, titrează un alt cotidian turc, Millyet, observând că după ce Moscova, cel mai important susţinător al regimului de la Damasc, şi-a instalat mai întâi bateriile de rachete S-300, acum obţine la Tartus, oraş-port la Marea Merditerană, o bază permanentă unde flotila de avioane va putea rămâne pe termen nelimitat.

Criza siriană tulbură şi relaţiile dintre Paris şi Moscova. „Hollande ezită să-l primească pe Putin”, titrează Le Point, explicând că preşedintele francez își pune „încă întrebarea” dacă mai este cazul să accepte vizita lui Vladimir Putin din 19 octombrie, date fiind „crimele de război” de la Alep. Sputnik International, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului, notează că Rusia continuă pregătirile pentru vizita lui Putin la Paris, neexistând nicio informaţie oficială de contramandare a acestei vizite. „Dacă preşedintele francez decide să-l primească pe preşedintele rus, întâlnirea nu va fi un schimb de amabilităţi, ci această întâlnire va avea loc pentru a se spune adevărul”, avertizează şi ministrul francez de externe, citat de Le Figaro, în vizor aflându-se criza siriană şi criza din Ucraina.

Carolina Ciulu – AGENŢIA DE PRESĂ RADOR