Revista presei internaţionale – 17 octombrie 2016

„Rusia – Occident, un Război Rece care devine tot mai fierbinte” constată The Herald Scotland, în timp ce Le Figaro se întreabă dacă „NATO şi Moscova se îndreptă spre o nouă confruntare”, observând că niciodată relaţiile dintre cele două părţi nu au fost atât de tensionate de la prăbuşirea URSS. „Statele Unite sunt pregătite pentru un atac cibernetic masiv asupra Rusiei”, titrează New York Post, citându-l pe vicepreşedintele american Joe Biden care a declarat că un astfel de atac vine ca răspuns la interferenţele ruseşti în campania prezidenţială americană. Huffington Post aminteşte acuzaţiile formulate în ultimul timp de oficiali americani, dar şi de candidatul democrat la preşedinţie, Hillary Clinton, cu privire la orchestrarea de către Kremlin a unor încercări de interceptare de email-uri cu scopul de a influenţa rezultatul alegerilor prezidenţiale americane din luna noiembrie, iar vineri, reprezentanţi de vârf ai Partidului Democrat au cerut FBI-ul să investigheze campania candidatului republican Donald Trump pentru o posibilă încălcare a legii în această privinţă. „Rusia se confruntă cu ameninţări cibernetice fără precedent”, titrează, la rândul ei, Russia Today, înregistrând astfel replica Moscovei, care prin vocea purtătorului de cuvânt al Kremlinului avertizează că va lua măsuri de precauţie. Amenințarea cu atacuri cibernetice lansată de Washington nu corespunde normelor de comunicare internațională, a spus şi preşedintele rus Vladimir Putin, citat de agenţia rusă Tass. Vorbind duminică la reuniunea ţărilor emergente BRICS, Putin a mai declarat că Rusia știe că America „spionează pe toată lumea și trage cu urechea la toate” şi că „singura noutate este că, pentru prima dată, Statele Unite ale Americii recunosc, la un asemenea nivel înalt, că sunt implicate în asemenea lucruri, că se ocupă cu aşa ceva și, într-o anumită măsură, ne amenință, ceea ce, desigur, nu corespunde standardelor de comunicare din relațiile internaționale”, a spus Putin.
Presa internaţională comentează că tensiunile din ultimul timp au fost generate în primul rând de rolul jucat de Rusia în criza siriană, pentru care impasul continuă. Noile discuţii despre Siria purtate sâmbătă la Lausanne s-au terminat foarte repede, oferind prea puţină speranţă forţelor beligerante de la Alep, notează New York Times, detaliind că Rusia, SUA şi şapte state din Orientul Mijlociu au discutat doar câteva ore, fără semne de progres, nereuşind obţinerea unei pauze în asaltul feroce lansat de trupele guvernamentale siriene, sprijinite de Rusia, asupra estului oraşului Alep ocupat de rebelii sirieni. „Idei interesante şi o discuţie sinceră: Discuţiile despre Siria au fost pozitive, dar nu s-a ajuns la nicio soluţie”, constată şi Russia Today. Amintind de recenta înrăutăţire a relaţiilor dintre SUA şi Rusia, Washington Post constată că singura decizie a fost că discuţiile între cele două părţi vor continua, fără a fi stabilită însă data unei noi întâlniri. Duminică, dezbaterea despre criza siriană s-a mutat la Londra, unde ministrul britanic de externe a găzduit întâlnirea puterilor occidentale, notează International Business Times. Pe agenda s-a aflat, potrivit The Guardian, impunerea unei zone libere de bombardamente în Siria fără a fi însă clare şi modalităţile de realizare a unei asemenea zone, în condiţiile în care administraţia Obama nu pare deloc entuziasmată de ideea unor mărsuri militare. În schimb, cancelarul german, Angela Merkel, doreşte o înăsprire a sancţiunilor UE împotriva Moscovei din cauza rolului jucat de aceasta în războiul din Siria, remarcă Frankfurter Allgemeine Zeitung, amintind că Europa a mai impus sancţiuni Rusiei şi în cazul crizei ucrainene şi al anexării Crimeii.
Pe plan european, Germania intenţionează să crească serios, cu circa 20 de miliarde de euro, bugetul apărării, răspunzând astfel criticilor venite din partea Washingtonului că ceilalţi membri NATO nu contribuie suficient la apărarea reciprocă, anunţă Zeit.online. Pe de altă parte, „UE trebuie să pună în funcţiune cooperarea structurată în apărare”, este de părere El Pais, comentând că această cerinţă venită din partea Germaniei, Franţei, Spaniei şi Italiei „răspunde unei necesităţi reale, într-un moment în care Europa se confruntă cu o criză de securitate nemaivăzută de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Criza  refugiaţilor şi ameninţarea jihadistă supun acum la probă, fiecare într-un alt fel, mecanismele de reacţie ale Europei”, constată ziarul spaniol, notând că pe celălalt ţărm al Atlanticului există un consens generalizat în privinţa necesităţii ca Europa să-şi sporească efortul în materie de apărare comună, pentru că „o lume cu ameninţări multiple are nevoie de răspunsuri multiple”, conchide El Pais.

AGENŢIA DE PRESĂ RADOR – Carolina Ciulu