Revista presei internaţionale – 18 octombrie 2016

Ofensiva lansată de forţele irakiene pentru recucerirea oraşului Mosul, aflat sub controlul ISIS, este în centrul atenţiei presei internaţionale. Ziarele străine ţin totodată sub observaţie şi tensiunile din relaţiile dintre Rusia şi Occident.
„Forţele irakiene au lansat cea mai ambiţioasă luptă a lor împotriva Statului Islamic”, titrează Washington Post. The Telegraph evidenţiază că oraşul prezintă o mare importanţă pentru gruparea jihadistă, atât în plan strategic, cât şi din punct de vedere al apropierii de teritoriile pe care le ocupă în Siria din vecinătate şi de rutele sale de aprovizionare via Turcia, şi totodată o importanţă simbolică”. New York Times punctează că „avioanele americane asigură sprijin aerian operaţiunii, care s-ar putea prelungi luni la rând şi ar putea implica efective de aproape 30.000 de trupe irakiene şi kurde”. Totuşi, subliniază Le Monde, forţele care au lansat ofensiva sunt foarte diverse: de la combatanţi irakieni şi internaţionali, la miliţii şi triburi, unităţi militare cu afilieri contradictorii, puteri străine învecinate şi de mai departe. Cu toţii având „un duşman comun, ISIS, dar interese dificil de împăcat”, astfel că „eliberarea Mosulului ar putea deschide numeroase zone de tensiune şi de conflict ulterioare, între forţele prezente” pe câmpul de luptă, conchide Le Monde. Şi Financial Times notează riscurile implicate de bătălia pentru Mosul: de la posibile atacuri cu arme chimice, la exodul civililor şi izbucnirea unor noi conflagraţii regionale. Astfel că, după cum reliefează Le Figaro, şi „agenţiile umanitare se pregătesc” căci bătălia pentru al doilea oraş ca mărime din Irak „ar putea împinge aproape un milion de oameni să ia drumul pribegiei”. Şi asta în pragul iernii, explică ziarul francez, cu concluzia că „Mosul este susceptibil să devină cea mai mare catastrofă umanitară din ultimii ani”, după cum atenţionează coordonatorul Înaltului comisariat ONU pentru refugiaţi. Acelaşi aspect trezeşte şi interesul cotidianului turc Haberturk, care vorbeşte despre „un nou val de refugiaţi în drum spre Turcia”. În privinţa frontului din Siria, „miniştrii de externe ai UE s-au angajat să ia măsuri prompte de extindere a sancţiunilor împotriva regimului Assad şi au făcut apel la Rusia să-şi onoreze responsabilităţile şi să pună capăt imediat bombardamentelor asupra Alepului”, scrie Wall Street Journal. La rândul său, EUobserver notează că „SUA şi Regatul Unit au spus că Rusia s-ar putea confrunta cu noi sancţiuni economice” ca urmare a acţiunilor acesteia în Siria, iar „Franţa şi Germania au indicat că sunt dispuse să adopte aceeaşi linie intransigentă”. „Tensiunile privind Siria, pe axa Moscova-Washington, au escaladat”, remarcă şi ziarul turc Akşam, cu menţiunea că „administraţia de la Kremlin a adăugat la pregătirile de război modificarea legii mobilizării”. Totuşi, în viziunea ministrului adjunct de externe al Federaţiei Ruse, recentele declaraţii ale capitalei americane pe tema introducerii unor noi sancţiuni la adresa Moscovei sunt „reflexe condiţionate din lumea animalelor”, relatează agenţia de presă Tass. „Deocamdată totul se întâmplă într-un mod reflex”, a spus Riabkov citat de agenţia moscovită, într-un articol care are drept titlu „America are reflexele câinelui lui Pavolv”. Dincolo de schimbul de replici tot mai neamicale între marile centre de putere ale lumii, The Guardian relevă că, potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite, „până în anul 2030, încă 122 de milioane de oameni s-ar putea afla într-o situaţie de sărăcie extremă” din cauza schimbării climatice. Asta pe lângă săracii actuali, care în Bulgaria reprezintă 40% din populaţie, iar în România – 37,3%, după cum informează cotidianul sofiot Sega. În fine, site-ul NATO relatează că de luni, noul secretar general adjunct al alianţei nord-atlantice este, pentru prima dată, o femeie. Rose Gottemoeller a fost subsecretar de stat al SUA pentru controlul armamentului şi securitate internaţională şi a avut rolul de negociator-şef din partea SUA pentru Tratatul de reducere a armelor strategice convenit cu Federaţia Rusă.

(Adriana Buzoianu, RADOR)