Revista presei internaţionale – 15 noiembrie 2016

Încă din prima zi, noua săptămâna în care am păşit a fost marcată de calcule politice şi evoluţii rapide în urma alegerilor prezidenţiale care au avut loc în două state europene, Republica Moldova şi Bulgaria. The Time arată că potrivit rezultatelor aproape finale, alegerile din cele două ţări „ar urma să fie câştigate de aliaţi ai ruşilor”, ceea ce „ar putea deveni o problemă pentru UE, având în vedere că ea încearcă să potolească o Moscovă tot mai îndrăzneaţă”. Reuters comentează că victoria unui candidat cu simpatii declarate faţă de Moscova „ar putea adânci criza din Uniunea Europeană, având în vedere că Moldova, în prezent pe cale să devină membră a UE, ar putea pune capăt eforturilor sale de integrare în acest bloc regional”. Financial Times opinează că „Alegerea lui Dodon ca şef al statului ar putea întări poziţia Rusiei în estul Europei, dat fiind sprijinul crescând acordat euroscepticilor şi adversarilor actualei politici de pe continent”. The New York Times relatează că „Igor Dodon intenţionează să organizeze un referendum pe tema retragerii ţării din acordul politic şi comercial încheiat cu UE în 2014, alternativa fiind aderarea ei la Uniunea Vamală Eurasiatică, iniţiată de Rusia”. Euronews scrie că „pierderea încrederii în liderii pro-europeni pare să-l fi ajutat pe Dodon, care vrea să restabilească relaţiile strânse cu Rusia” şi aminteşte că „adversara lui Dodon, Maia Sandu, favorabilă integrării europene, s-a plâns de nereguli la vot şi în special de numărul insuficient de buletine de vot pentru alegătorii din diaspora”. Acelaşi lucru este reclamat şi de miile de protestatari adunaţi la Chişinău, arată ziarul Timpul din Republica Moldova, amintind totodată că Vladimir Putin a fost primul şef de stat care l-a felicitat pe Igor Dodon. Din publicaţia moscovită Kommersant aflăm că preşedintele Rusiei l-a invitat pe Igor Dodon să efectueze o vizită la Moscova, exprimându-şi speranţa într-un dialog constructiv cu conducerea Republicii Moldova. Într-un interviu acordat agenţiei Sputnik, citat de Kommersant, Igor Dodon şi-a reiterat intenţia de a restabili parteneriatul strategic cu Rusia dar a subliniat, totodată, că ţara sa „va trebui să menţină relaţii bune cu Europa”. TASS notează că, potrivit secretarului de presă al preşedintelui rus, Dmitri Peskov, partea rusă va răspunde cu reciprocitate la dorinţa de cooperare a noilor autorităţi ale Bulgariei şi Republicii Moldova. „Va exista o cooperare reciproc avantajoasă a Rusiei cu Bulgaria şi Republica Moldova”, a arătat Dmitri Peskov.

În ceea ce priveşte Bulgaria, The Time arată – cităm – că „preşedinte ales, Rumen Radev, este un fost comandant al forţelor aeriene fără experienţă politică. Platforma sa din timpul campaniei, promoscovită şi împotriva imigranţilor, şi-a găsit ecou într-o ţară care s-a săturat să fie cel mai sărac membru al UE”. EUobserver comentează că Bulgaria a fost aruncată într-o nesiguranţă politică după ce premierul Boiko Borisov a demisionat în urma înfrângerii usturătoare pe care candidatul prezidenţial al partidului său a suferit-o în faţa socialistului Rumen Radev. Publicaţia aminteşte că în discursul victoriei, Radev şi-a reiterat susţinerea faţă de ridicarea sancţiunilor europene la adresa Rusiei şi l-a lăudat pe preşedintele nou ales al Statelor Unite pentru că îşi doreşte un dialog mai strâns cu Vladimir Putin.

Tot despre alegeri prezidenţiale scrie şi presa din Germania, care arată că actualul ministru de externe, Frank-Walter Steinmeier, a fost propus candidatul coaliţiei CDU-CSU pentru funcţia de preşedinte. „Nominalizarea ministrului de externe este neaşteptată, dar nu este o surpriză pentru Frank-Walter Steinmeier, care şi-a pregătit de mult tacticile”, comentează Der Spiegel. Şi precizează că, într-o primă reacţie, cancelarul Angela Merkel a subliniat că „mai ales într-o perioadă de tulburări, alegerea lui Steinmeier este un semn de stabilitate”.
Despre stabilitate sau, poate lipsa ei, vorbesc miniştrii de externe ai Uniunii Europene reuniţi la Bruxelles. „Cu Donald Trump, europenii se tem de saltul în necunoscut”, scrie Le Monde, făcând referire la schimbarea politică din Statele Unite, din cauza căreia – cităm – „liderii Uniunii se tem de nerespectarea acordurilor privind clima sau politica nucleară iraniană, ca şi de poziţia americană în conflictul sirian şi în ce priveşte tratatele comerciale”. EUobserver ridică un semn de întrebare şi în privinţa angajamentelor SUA referitoare la apărarea comună în cadrul NATO, în contextul ameninţărilor lansate de Trump în timpul campaniei, conform cărora Alianţa nu îşi va apăra membrii care nu îşi respectă angajamentele şi nu plătesc toate contribuţiile.

O respectare a angajamentelor cere Uniunii Europene şi Ankara, în privinţa promisiunilor legate de ridicarea vizelor pentru proprii cetăţeni care călătoresc în spaţiul Schengen. Ziarul turc Milliyet arată că preşedintele Recep Tayyip Erdoğan a avertizat că „Răbdarea noastră nu este infinită” iar Turcia ar putea suspenda acordul privind refugiaţii. Iar din publicaţia Hurriyet aflăm că liderul de la Ankara a subliniat şi că negocierile cu Uniunea Europeană ar putea fi supuse unui referendum. „Dacă este necesar, şi noi putem merge să ne consultăm poporul”, a declarat președintele turc, evocând exemplul Brexit din Regatul Unit.

Florin Matei, Agenţia de presă RADOR