Direcţia europeană, noile politici americane de după alegeri şi relaţia cu Rusia rămân sub semnul incertitudinii, după cum reiese din analizele prezentate de presa internaţională. Europa ar putea fi atacată de ISIS cu maşini capcană şi arme chimice, ca noi tactici teroriste, avertizează Europol, potrivit The Independent. Iar avertismentul este cu atât mai îngrijorător, cu cât raportul Europol precizează că ameninţarea va continua să existe chiar dacă ISIS va fi destructurat în Siria şi Irak. Franţa ar fi prima ţintă vizată de către organizaţia islamistă, urmată de Belgia, care are importante comunităţi musulmane, precum şi Germania, notează EU-Observer. În plan politic publicaţia UE se ocupă şi de retragerea preşedintelui Francois Hollande din cursa pentru viitoarele alegeri şi apreciază această decizie drept o recunoaştere a slăbiciunii sale politice care va crește incertitudinile electorale. „Decizia şefului statului francez este mărturisirea unui triplu eşec: mai întâi personal, apoi economic şi social, şi finalmente politic”, este de părere Le Monde. În Marea Britanie, deciziile sunt de altă natură. „Londra trebuie să conducă lupta împotriva cultul omului puternic din Rusia și Orientul Mijlociu”, susţine ministrul de externe Boris Johnson, citat de ziarul The Telegraph. De asemenea, Marea Britanie trebuie să fie dură cu Rusia și să facă promisiunea că nu va ezita să ceară Moscovei să pună capăt campaniei de bombardamente din Siria, mesajul Londrei fiind şi acela că Regatul Unit nu trebuie să întoarcă spatele lumii după Brexit. Replica omologului rus nu a întârziat să apară. Rusia şi-a arătat disponibilitatea de a face paşi pentru normalizarea relaţiilor bilaterale dacă Londra îşi va corecta cursul în ceea ce priveşte acţiunile Rusiei şi va arăta că este gata să poarte un dialog de pe poziţii egale, a subliniat Serghei Lavrov, citat de Nezavisimaia Gazeta. Între timp, în Siria rebelii negociază în secret un armistiţiu cu Rusia, scrie La Razon şi continuă: Fără a beneficia de aprobarea, nici de opinia SUA, Moscova şi Ankara, care şi-au apropiat viziunile, negociază un posibil armistiţiu umanitar în Alep. Totuşi, Ankara a insistat asupra faptului că poziţia Turciei în privinţa lui Assad „rămâne neschimbată”, adică va continua să-i sprijine pe rebelii sirieni pentru a-l îndepărta de la putere pe Bashar al-Assad, mai arată cotidianul spaniol. Ultima mutare a preşedintelui ales Donald Trump stârneşte, de asemenea, comentarii ample în presa internaţională. „James Mattis, poreclit „câinele turbat”, este noul şef al Pentagonului”, anunţă Le Figaro şi menţionează că generalul în retragere a condus trupe americane în luptele din Orientul Mijlociu, Donald Trump anunţând că va intensifica războiul împotriva jihadiştilor din Siria şi Irak, teatre de operaţii pe care James Mattis le cunoaşte bine. Europenii rămân însă mereu sceptici. Șeful Consiliului European, citat de EU Observer, consideră că, avându-l pe Trump la Casa Albă, va fi mai greu pentru Occident să-şi menţină unitatea împotriva Rusiei decât a fost cu Barack Obama. Iar Ucraina, principalul motiv de dezacord, irită Rusia. Imediat ce manevrele cu rachete balistice excutate în apropierea graniţelor Crimeii s-au încheiat, preşedintele ucrainean a anunţat că ţara sa va efectua în viitor toate manevrele planificate, în ciuda ameninţărilor din partea Moscovei, consemnează Kommersant. „Nici pace, nici război”, titrează Nezavisimaia Gazeta, însă se referă la viziunile diferite pe care le au Moscova şi Tokyo în ceea ce priveşte viitorul statut al Insulelor Kurile, dar opinează în continuare: „Polonia şi România au dat un exemplu dur de politică externă, fără compromisuri şi egoistă, amplasând pe teritoriile lor elemente ale sistemului american de apărare antirachetă. Moscova a însuşit această lecţie şi a amplasat rachetele sale ruseşti în Crimeea şi în regiunea Kaliningrad”, conchide Kommersant. „După doar 25 de ani, triumful Occidentului se încheie”, titrează Washington Post şi explică: „Ultimul triumf al democraţiei liberale, căderea comunismului, promitea o eră a poziției dominante occidentale conduse de o America proeminentă, ultima superputere rămasă din lume. Însă acea epocă deja a apus. Autocraţiile au revenit şi se dezvoltă; democraţia este în defensivă; SUA în retragere. Priviţi nu mai departe de Alep, Siria. Rezistența sprijinită de Occident împotriva unui tiran local – susţinut de o Rusie renăscută, un Iran în expansiune și o multitudine de miliții șiite – este la un pas de distrugere. Rusia aruncă bombe; America emite declarații”, concluzionează Washington Post.
Iulia Lăpădat
RADOR (2 decembrie)
