Revista presei internaţionale – 19 decembrie 2016

Situaţia din Siria este una din temele predilecte ale presei internaţionale. Înainte de întrunirea colegiului electorilor pentru confirmarea rezultatului alegerilor prezidenţiale din Statele Unite, ziarele străine îşi aţintesc privirile şi asupra perspectivelor oferite de viitorul preşedinte american. Regăsim de asemenea în mediile străine câteva articole despre situaţia postelectorală din România şi despre scena politică din Moldova de la est de Prut.
„Mii de civili aşteaptă în condiţii extreme să fie evacuaţi”, titrează cotidianul belgian Le Soir prezentând situaţia locuitorilor din Alep, care rămân blocaţi în frig şi înfometaţi. În Siria „ceea ce-i mai rău abia urmează”, conchide ziarul spaniol El Periodico cu referire la lipsurile cu care se vor confrunta refugiaţii în taberele din localitatea rebelă Idleb, ameninţată la rândul său de o nouă ofensivă a regimului Assad. Acelaşi jurnal este de părere că Putin şi Erdogan au convenit să excludă Statele Unite din procesul de tranziţie sirian. Conform preşedintelui rus, citat de El Periodico, noile convorbiri de pace dintre guvernul Assad şi opoziţia patronată de Turcia ar urma să aibă loc nu la Geneva, ci posibil la Astana, capitala republicii Kazahstan. Totuşi, The Guardian apreciază că deşi „influenţa Rusiei a crescut”, în Alep, „Iranul este adevăratul învingător”, iar ajutorul acordat de Teheran pentru recucerirea celui de-al doilea oraş ca mărime din Siria „ţine mult mai puţin de restabilirea suveranităţii statale, decât de impunerea agendei proprii în inima strategică a regiunii”. „Pentru Moscova, armistiţiul constituie un moment când se putea erija în pacificator”, în vreme ce pentru Teheran, a permite plecarea ultimilor civili şi luptători rebeli semnifica posibila pierdere a unei pârghii de influenţă, exact în momentul în care pe câmpul de luptă influenţa iraniană începea să o eclipseze pe cea a Rusiei – explică ziarul de la Londra. Pentru presa de dincolo de Ocean, principala temă este întrunirea colegiului electorilor pentru a confirma rezultatul alegerilor prezidenţiale. „Deşi întrunirile de acest fel sunt de obicei o formalitate, pierderile înregistrate de preşedintele ales Trump la votul popular au adus din nou în atenţie numărarea voturilor”, scrie The New York Times. Acelaşi ziar new-yorkez informează că senatorul republican John McCain susţine iniţierea unei anchete referitor la acuzaţiile de interferenţă a Rusiei în campania electorală din Statele Unite. „Insistenţa în sensul sancţionării Rusiei” ar putea crea condiţiile pentru o confruntare cu Trump, în Congresul american, este de părere Washington Post. Iar Wall Street Journal relatează că „aproape şapte din 10 americani sunt convinşi că Donald Trump este agentul schimbării promise, dar publicul este divizat în privinţa genului de transformare pe care ar putea-o aduce el”. New York Times priveşte şi spre România şi constată că „preşedintele a trimis înapoi Parlamentului legea de anulare a 102 taxe – inclusiv taxa radio-tv – pentru a fi rediscutată” după învestirea noului legislativ în care PSD şi aliatul său mai mic, ALDE, vor deţine o majoritate absolută. O majoritate pe care au dobândit-o cu ajutorul strategilor israelieni, subliniază Jerusalem Post, sub titlul „strategii israelieni câştigă alegerile din România”. În Moldova de dincolo de Prut, ziarul ungar Nepszava informează că după învestirea sa, Igor Dodon va propune retragerea cetăţeniei moldoveneşti a fostului preşedinte român Traian Băsescu şi a soţiei sale. Igor Dodon va face totuşi o vizită la Bruxelles, dar numai după cea la Moscova, informează agenţia de presă Infotag, cu observaţia că Dodon „nu a exclus că ar putea fi nevoie să poarte negocieri trilaterale cu Moscova şi Bruxelles-ul, în vederea soluţionării problemelor economice şi funcţionării zonelor de liber schimb ale Republicii Moldova cu UE şi CSI”. Ziarul Timpul de la Chişinău constată că „Dodon îndeamnă Rusia să se implice mai activ” în Basarabia, întrucât procesul de primire a cetăţeniei române echivalează cu o „românizare”, apreciază viitorul preşedinte al Republicii Moldova. În fine, presa internaţională relatează şi despre protestele care au loc în Polonia. „Avocatul drepturilor civice critică restricţiile care vizează activitatea jurnaliştilor” în legislativul de la Varşovia, relatează Gazeta Wyborcza, iar Rzeczpospolita este de părere că „cei care deţin puterea ar trebui să facă un pas înapoi” pentru detensionarea conflictului dintre putere şi opoziţie. Un conflict din ce în ce mai încrâncenat, în care „grupuri ale opoziţiei acuză guvernul de subminarea democraţiei şi libertăţii de exprimare”, scrie Financial Times.

Adriana Buzoianu