(12 iulie 1930, București – 21 ianuarie 2017, București)
Muzeul Național al Literaturii Române anunță trecerea în eternitate a Janinei Ianoși.
Aceasta s-a născut la 12 iulie 1930, la București, remarcându-se ca unul dintre cei mai importanți și străluciți traducători, mulțumită căreia am avut acces la o serie de lecturi de scrieri majore din literatura și filosofia universală.
Doctor în filosofie, profesoară de filosofie și traducătoare, Janina Ianoși a predat în cadrul Facultății de Filosofie și a Facultății de Limbi străine, secția limbi germanice, și a tradus din rusă, germană și franceză aproximativ patruzeci de titluri, dintre care amintim: Lev Tolstoi, Jurnal (Editura Univers, vol. I și II, 1975-1976); Konstantin Paustovski, Trandafirul de aur (Editura Minerva (BPT), 1981); Marina Tvetaeva, Proza (Editura Minerva (BPT), 1986); Herzen – Belinski – Cenisevski – Dobroliubov – Pisarev, Despre cultura estetică, valorile artistice, creația literară (Editura Politica, 1987); Andrei Platonov, Cevengur (în colaborare cu George Bălăiță; Editura Cartea Românească, 1990); Vladimir Soloviov – Nikolai Berdiaev – Gheorghi Fedotov, Creștinism și anti-Semitism (Editura Humanitas, 1992); Piotr Ceaadaev, Scrisori filozofice (Editura Humanitas, 1993); Friedrich Nietzsche, Despre genealogia moralei (în colaborare cu Horia Stanca; Editura Echinox, 1993); Heinrich Heine, Contribuții la istoria religiei și a filozofiei în Germania (Editura Humanitas, 1996); Vladimir Jankélévitch, Paradoxul moralei (Editura Echinox, 1997); Jürgen Habermas, Sfera politică și transformarea ei structurală (Editura Univers, 1998); Thomas Mann, Germania și germanii. Eseuri (Editura Humanitas, 1998); Thomas Mann, Despre problema evreiască (Editura Hasefer, 1998); Vladimir Jankélévitch, Să iertăm? (Editura Biblioteca Apostrof, 1998); Lev Tolstoi, Moartea lui Ivan Ilici (Editura Biblioteca Apostrof, 2003); Lev Tolstoi, Spovedanie (EuroPress, 2008).
