Summitul UE desfăşurat joi şi vineri la Bruxelles a lăsat mai multe fronturi deschise de discuţii în perspectiva summitului aniversar de la Roma, de la sfârşitul acestei luni.
„Europa cu mai multe viteze divizează Estul de Vest”, titrează Le Monde, explicând că această idee veche încă din anii 1990 şi transpusă deja în practică în cazul zonei euro sau a spaţiului Schengen stârneşte vii discuţii în contextul relansării unei Uniuni Europene fragilizate de divorţul de Marea Britanie, dar şi de numeroase divergenţe pe alte teme. Pornind de la constatarea generală că Uniunea celor 27 a devenit prea lentă din cauza aplicării regulii majorităţii sau chiar a consensului, Parisul şi Berlinul doresc o reformare mai rapidă a UE chiar dacă acest lucru nu i-ar implica pe toţi membrii, sub argumentul enunţat de preşedintele francez „Esenţial este ca UE să poată merge mai departe”. Acest mesaj îngrijorează ţările din Est care nu doresc să „vegeteze” într-o zonă secundară a Europei, după cum a subliniat un diplomat din „grupul de la Vişegrad”, citat de Le Monde. „Deviza este că noi suntem uniţi, dar uniţi prin diversitate” a susţinut cancelarul german Angela Merkel, citată de L’Express. Handelsblatt comentează că erodarea Europei se datorează „lipsei de coeziune a statelor-membre” şi susţine soluţia Europei cu mai multe viteze pentru evitarea dezintegrării Uniunii. „Pe viitor guvernele vor trebui să formeze mai multe alianţe de state dispuse să meargă înainte, în ciuda obstacolelor, în probleme precum politica de apărare, de exemplu” argumentează cotidianul german avertizând că „această metodă oferă posibilitatea depăşirii dificultăţilor, dar este şi o expresie a lipsei de consens la nivel european şi implică riscul consolidării forţelor centrifuge”. Vineri, la Bruxelles, oficialii UE au depus eforturi pentru a asigura ţările mai mici din Est că nu vor fi lăsate în urmă, observă Lexington Herald Leader, citându-l pe preşedintele Consiliului European Donald Tusk care subliniază că „Obiectivul nostru principal este de a întări încrederea şi unitatea în rândul celor 27”. „Dacă vrei să mergi mai repede, mergi de unul singur. Dacă vrei să ajungi departe mergi împreună”, avertizează Tusk. Controversatele planuri care ar permite ţărilor UE să aprofundeze integrarea la viteze diferite nu vor crea „o nouă linie de divizare, un fel de nouă cortină de fier între Est şi Vest. Nu aceasta este intenţia”, a ţinut să sublinieze şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, potrivit Focus News. În plus, scrie The Guardian, Juncker şi-a exprimat speranţa că şi Marea Britanie se va reîntoarce într-o zi în UE.
„Febra Balcanilor naşte îngrijorări”, observă La Libre Belgique, explicând că puseele naţionaliste şi tensiunile politice şi etnice reînvie într-o regiune considerată „stabilă, dar fragilă”. Criza politică din Macedonia şi Muntenegru, spectrul unui nou conflict între Serbia şi Kosovo, riscul scindării Bosniei-Herţegovina sunt tot atâtea puncte negre de instabilitate alimentate de Moscova, dar şi de dorinţa Turciei şi a unor ţări arabe de a câştiga influenţă în regiune, mai scrie cotidianul belgian. „Protejând Balcanii de Rusia”, titrează şi New Europe, notând că una dintre concluziile mai puţin vizibile ale summitului european a fost că liderii UE au decis să dea noi asigurări statelor balcanice că sunt o prioritate pentru UE, mai ales în contextul în care Rusia încearcă să-şi sporească influenţa în zonă. Marea Britanie, prin vocea premierului Theresa May, s-a angajat chiar să combată activităţile „destabilizatoare” ale Rusiei în regiune şi a anunţat că va organiza în 2018 un summit al Balcanilor de Vest, întărind cooperarea în domeniul securităţii, al combaterii criminalităţii organizate şi corupţiei, dar şi în domeniul securităţii cibernetice, notează The Independent.
La Bruxelles însă Theresa May a avut parte de adevăruri dure despre Brexit, constată Bloomberg, explicând că, potrivit unor informaţii, liderii europeni au reamintit cât de duri intenţionează să fie în apropiatele negocieri cu Londra, asigurând că Marea Britanie va pierde mai mult decât va câştiga din părăsirea blocului comunitar. Totuşi, potrivit The Sun, negociatorul şef al Parlamentului European le întinde o mână cetăţenilor britanici care doresc să rămână parte a Europei unite şi propune un „acord special pentru persoane individuale care doresc să continue relaţia lor cu UE”. Un Brexit dur ar urma să aibă un impact serios şi asupra Spaniei al cărei PIB ar putea scădea cu până la 4 procente, iar contribuţia Madridului la UE ar putea creşte cu 888 de milioane de euro, scrie El Periodico, redând însă şi apelul premierului spaniol de a nu dramatiza aceste efecte. Oricum ar sta lucrurile, „Brexitul se va dovedi a fi un mare test pentru uniunea care a pus capăt secolelor de repetate războaie în Europa”, conchide Business Insider. (Carolina Ciulu)/cciulu
