RADOR: Heineken interzisă în Ungaria?

Se pare că există un război secuiesco-maghiaro-heinekenian care, zilele trecute, a ajuns în faza legislativă. Parlamentul maghiar trebuie să se pronunțe dacă steaua roșie ilustrată pe ambalajul berii Heineken, cade sau nu sub incidența legii maghiare care interzice folosirea simbolurilor totalitare. Ar fi o premieră mondială ca într-o țară a Uniunii Europene să fie interzisă populara bere olandeză, pentru că ar fi purtătoarea unor simboluri comuniste. În cele de mai jos vă prezentăm cum s-a ajuns la aceată situație.

Antecedente

Firma Lixid Project SRL, cu sediul în România, care este în proprietatea lui Lénárd András, un întreprinzător harghitean, în noiembrie 2014 a început la Sânsimion (județul Harghita) fabricarea berii numită Igazi Csíki Sör (adevărată bere de Ciuc). Prin acestă denumire, proprietarul a dorit să evidențieze, pe de o parte, că este vorba despre o afacere maghiară/secuiască și că produsul lui ar fi cel adevărat, spre deosebire de berea fabricată la Miercurea Ciuc sub denumirea de Ciuc („încă una și mă duc”), care este în proprietatea firmei Heineken. Producătorul berii Ciuc a dat în judecată societatea Lixid Project SRL, susţinând că denumirea folosită de aceasta poate crea confuzii între cele două produse, şi că în acest fel, pârâtul ar fi uzurpat brandul tradiţional care este în proprietatea multinaţionalei Heineken. După mai mult de doi ani de procese, în care în prima instanţă a câştigat firma lui Lénárd András, dar în apel – aşa cum la vremea respectivă a informat şi RADOR – Heineken a obţinut victoria, instanţa pronunţându-se definitiv pentru interzicerea folosirii de către Lixid Project a denumirii de Igazi Csíki Sör.

În această perioadă firma Lixid Project şi-a dezvoltat capacitatea de producţie, ajungând să fabrice 40.000 de litri zilnic, adică o cantitate de patru ori mai mare de bere decât la pornire. Produsul Igazi Csíki Sör a ajuns dincolo de judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, chiar şi în Ungaria, unde în anii 2015 şi 2016 la Festivalul berii din Budavár a primit premiul „berea anului”. Concomitent firma Lixid Project ducea şi o campanie PR foarte puternică, în care susţinea că prin fabricarea acestui produs au reînviat tradiţia berii manufacturale din Harghita, care are o istorie de mai multe sute de ani. Campania dusă de Lixid avea – chiar dacă într-o formă indirectă – încă două componente: narativa că este o fabrică locală, autohtonă, care se luptă cu uriaşul multinaţional şi o componentă naţională, sugerând că este o întreprindere minoritară, identitară, care probabil deranjează autorităţile române.

După decizia finală a Curţii de Apel Târgu Mureş din 27 ianuarie 2017 prin care a dat câştig de cauză firmei Heineken, Lénárd András a declarat că acesta este un atac împotriva unei întreprinderi secuieşti, care şi-a asumat identitatea, limba maghiară şi simbolurile naţionale. În urma acestui fapt, în mediile maghiare din România şi Ungaria a avut loc o importantă dezbatere. Unii au strâns semnături pentru Igazi Csíki Sör, s-a organizat şi un protest la care au participat câteva sute de persoane, iar alţii au criticat „şmecheria secuiească” de a dezinforma opinia publică şi a căuta o soluţie etnică la probleme economice. (cea mai sintetică şi mai bine documentată poziţie a fost formulată de către profesorul Szilágyi N. Sándor într-o postare pe facebook sub titlul „Igazi Csíki Simli” (Adevărata Mânărie Ciucană). Dezbaterea a avut ecou şi în Ungaria, iar Consiliul Local al oraşului Hódmezővásárhely a chemat populaţia la boicot împotriva produselor Heineken. Acelaşi apel a fost lansat şi de către un deputat al partidului de extremă dreaptă, Jobbik.

Contraatacul

Recent s-a depus la Parlamentul Ungariei un proiect de lege privind interzicerea folosirii simbolurilor totalitare în scop comercial. Reglementarea propusă statuează: „Produsele sau serviciile care conţin sau au pe suprafaţă imaginea de svastică, crucea de săgeţi (simbolul partidului cu acelaşi nume, condus de Szálasi Ferenc, care a preluat puterea în Ungaria, după abdicarea lui Horthy Miklós în octombrie 1944 n.r.), secera şi ciocanul, steaua roşie (în continuare: simboluri totalitare) nu pot fi în Ungaria

  1. a) folosite,
  2. b) prezentate pentru public,

c)valorificate

în scopul obţinerii de profit.

Sancţiunea pentru încălcarea acestei prevederi poate merge de la o amendă de 500.000 de forinţi până la închisoare de doi ani. În cazul în care această lege va fi adoptată, cei care comercializează bere Heineken sunt pasibili de sancţiuni, având în vedere că pe ambalajul acesteia figurează o stea roşie. Merită menţionat faptul că succesul firmei Heineken a început în anul 1930, pe când Freddy Heineken, fostul proprietar al firmei, a modificat design-ul ambalajului, creând un brand în stil „military” cu steaua roşie în mijlocul desenului. Este interesant că în anul 1951, firma Heineken a renunţat la imaginea stelei roşii, pentru a elimina orice suspiciune că ar fi simpatizanţi ai URSS. Steaua a revenit pe eticheta berii, doar în 1991, atunci când URSS s-a destrămat. Această circumstanţă îi legitimează oarecum pe iniţiatorii proiectului de lege.

Desigur, nu putem afirma că acest demers al deputaţilor maghiari ar fi o consecinţă directă a interzicerii folosirii denumirii de Igazi Csíki Sör în România la cererea cunoscutului producător de bere olandez, dar se pune întrebarea, de ce tocmai acum au considerat necesară această reglementare politicienii maghiari? De altfel, proiectul actului normativ are foarte mari şanse să fie adoptat, dacă ne gândim că iniţiatorii acestuia sunt vicepremierul Semjén Zsolt şi ministrul cancelariei (corespondentul secretarului general al guvernului din România n.r.) Lázár János.