RFI: Paradoxul român: o țară agrară importatoare de produse alimentare

Pe locul șase în Europa ca suprafață agricolă, cu aproape 14 milioane de hectare,  clasată imediat după Polonia și înaintea Italiei, pe lângă altele, România încă mai importă mai multe produse agroalimentare decât exportă. Iar acest deficit crește într-o manieră îngrijorătoare.

 

RFI (Franţa), 25 martie 2017 – Deficitul exporturilor de produse agroalimentare în raport cu importurile a reprezentat peste o jumătate de miliard de euro în 2016, conform ministerului român al agriculturii. Acest deficit este de șase ori mai mare decât în 2015. Exporturile cu siguranță au crescut vizibil, dar importurile, la rândul lor, au atins un record istoric de 6,51 miliarde de euro. Acest record reprezintă o creștere cu aproape 12%. În comerțul agroalimentar cu alte țări ale UE înregistrează România asemenea performanțe slabe: ministerul vorbește aici de un deficit record de aproape 2 miliarde de euro, adică dublu în raport cu anul precedent.

 

Exportând grâu și importând pâine

 

Grâul și porumbul sunt în principal exportate, cerealele reprezentând cele mai mari culturi. Grâul este pe primul loc, cu 7 milioane de tone exportate, o cantitate dublă față de 2015. Dar, paradoxal, dacă grâul e exportat, el se întoarce apoi în țară sub formă de pâine congelată: 800.000 de tone de pâine congelată au fost importate anul trecut, adică jumătate din întreaga cantitate de pâine consumată de români!

Pe de altă parte, România importă mălai, în principal din Ungaria. Anul trecut importurile agroalimentare din Ungaria au fost de patru ori mai mari decât exporturile.

Alte creșteri de exporturi: bovine, ovine, caprine și carne de porc. Dar și în acest sector, importurile au crescut chiar mai mult. La porc, de exemplu: dacă România a exportat de 49 de milioane de euro, ea a importat de 340 de milioane. Anul trecut românii au mâncat 200.000 de tone de carne de porc importată, o creștere cu 16%. Țara importă de asemenea cantități enorme de brânzeturi, produse lactate și legume. Tiparele de consum s-au schimbat odată cu creșterea economică puternică din ultimii ani și cu explozia supermarketurilor.

 

România istorică, o țară rurală

 

În 2015 peste un sfert din populație muncea în agricultură, conform Eurostat. Este cel mai mare procent din Europa, unde media este un pic peste 4%. Un alt indicator: 84% dintre acești oameni nu sunt salariați. Este vorba de o agricultură mai puțin rentabilă decât în alte țări, însă una dintre marile probleme rămâne valorificarea produselor. Românii se plâng adesea că nu le pot găsi în magazine.

Vara trecută s-a impus printr-o lege supermarketurilor a căror cifră de afaceri depășește 2 milioane de euro să ofere spre vânzare cel puțin 51% produse românești, pentru protejarea producătorilor locali. Ministerul ar vrea acum să extindă măsura la toți comercianții, dar Bruxelles-ul consideră că legea respectivă intră în conflict cu libera circulație a bunurilor. Autoritățile române au termen două luni pentru a răspunde Comisiei Europene.

În același timp, să ne amintim că România, la fel ca Bulgaria, Cehia și Slovacia, s-au revoltat recent contra produselor alimentare de calitate inferioară vândute de supermarketuri, comparativ cu ceea ce se vinde în Europa de Vest.

Articol de Benjamin Ribout

Traducere: Andrei Suba