Revista presei internaţionale – 14 aprilie 2017

Preşedintele american Donald Trump încă nu a împlinit o sută de zile la Casa Albă, şi deja s-a răzgândit în privinţa multora dintre temele sale de campanie, adoptând noi opinii, constată presa internaţională. După ce a considerat nu demult „învechită” alianţa Nord-Atlantică, la întâlnirea sa cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, de la Washington, preşedintele american s-a declarat „sută la sută” angajat pentru securitatea alianţei, pe care nu o mai apreciază ca învechită, consemnează The Washington Times. Totuşi, liderul de la Casa Albă îşi menţine solicitarea ca toţi membrii alianţei să îşi onoreze contribuţia financiară de 2 la sută din PIB, subliniază Stars and Stripes. Dar, după cum ponderează publicaţia Defense One, este prea devreme să vedem un „efect Trump” asupra cheltuielilor pentru apărare în cadrul NATO.

Cu privire la conflictul sirian, SUA înăspresc tonul în legătură cu rolul Rusiei în sprijinirea regimului de la Damasc, titrează The New York Times. Totuşi, Donald Trump e convins că relaţiile Statelor Unite cu Rusia se vor aşeza, după ce a recunoscut că acum sunt la cel mai scăzut nivel din toate timpurile, notează Newsweek. În acelaşi timp, într-un interviu acordat postului moscovit de televiziune Mir24, care emite pe teritoriul Comunităţii Statelor Independente (CSI), Vladimir Putin îl exonerează pe aliatul său Bashar Al-Assad de responsabilitatea atacului chimic soldat cu moartea a zeci de civili, constată Le Monde. Citând acelaşi interviu, Le Monde mai scrie că Putin a asigurat că Damascul nu are nimic de-a face cu evenimentele care au determinat Statele Unite să lanseze primele rachete pe teritoriul sirian şi a estimat la 20.000 numărul de luptători străini din rândurile jihadiştilor din Siria, „dintre care aproape 10.000 provin din ţările CSI, 5.000 fiind de obârşie din ţări din Asia Centrală”. Rusia, a adăugat el, le-ar putea ridica cetăţenia străinilor care au obţinut-o, pentru a împiedica întoarcerea acestor luptători pe teritoriul lor de origine, a mai explicat liderul de la Kremlin, citat de Le Monde. Totuşi, Rusia şi Statele Unite s-au declarat gata să meargă înainte şi să încerce să depăşească „nivelul scăzut de încredere” dintre ele, pentru a purta o „luptă necruţătoare contra terorismului”, notează La Libre Belgique. Chiar dacă, după cum opinează The New York Times, după trei luni de preşedinţie Trump, relaţiile ruso-americane sunt mai tensionate ca niciodată, ca urmare a comportamentului arogant al lui Putin, a opiniilor schimbătoare ale lui Trump şi a „brutalităţii” acestuia în materie de politică, fapt care îi înfurie pe ruşii care aveau toate motivele să creadă că, la Casa Albă, vor avea un „amic”. O întrebare importantă este dacă răcirea relaţiilor va face ca lui Trump să îi fie mai greu să angajeze Moscova în lupta vizând înfrângerea Statului Islamic din Siria, o altă întrebare fiind dacă un Putin furios îşi va intensifica sau nu provocările în Europa, atenţionează ziarul american. Şi conchide că, deşi economia rusă are probleme, Putin dispune de mii de arme nucleare şi de capacitatea dovedită de a perturba ordinea liberală occidentală, iar problema lui Trump este aceea de a oferi o strategie coerentă în faţa acestor ameninţări.

În acelaşi timp, abţinerea Chinei de la votul rezoluţiei ONU pe tema atacului chimic din Siria este cel mai semnificativ semnal de până acum al unor legături mai calde între preşedinţii Xi Jinping şi Donald Trump, după întâlnirea de săptămâna trecută, când Trump a indicat că e dispus să accepte concesii în plan comercial, pentru a obţine ajutorul Chinei în faţa Coreei de Nord, scrie Stars and Stripes. Într-un interviu pentru Wall Street Journal, Donald Trump elogiază o bună alchimie între el şi liderul chinez. Relaţia dintre Trump şi Xi este pe cale de a deveni, pentru moment, una dintre cele mai surprinzătoare idile ale lumii, glumeşte The Wall Street Journal.

Nu la fel de idilică este situaţia în Europa, unde UE a pus sub semnul îndoielii devotamentul Ungariei pentru valorile fundamentale ale blocului comunitar şi a lansat o anchetă privind noua lege a universităţilor, notează ABC News. În acelaşi timp, ungurii reiau protestele de stradă, punând presiune pe guvernul de la Budapesta, titrează Bloomberg. Mii de protestatari s-au adunat în capitala Ungariei, opunându-se unor politici ale guvernului despre care se crede că reduc libertatea universităţilor şi intimidează organizaţiile civice, scrie The Washington Post. Pe fondul protestelor şi atenţionărilor de la Bruxelles, ministrul ungar al Educaţiei a sugerat posibilitatea unui compromis, asigurând că legea nu vizează închiderea Universităţii Central Europene, fondată de finanţistul George Soros, menţionează EUObserver. Totuşi, crede EUObserver, este timpul să recunoaştem că recentele evoluţii din Ungaria şi Polonia, alături de rapoarte alarmante privind standardele democratice în regiune, nu reprezintă doar nişte turbulenţe temporare, ci un nou tip de regim politic în devenire. Şi, avertizează EUObserver, a tolera un regim aşa-numit hibrid poate duce la un precedent încă mai periculos în regiunea mai vastă central şi est europeană, asupra căreia deja planează umbra unui regres democratic.

Cristina Zaharia – RADOR