La început de mai, în multe regiuni din Italia, cum ar fi Lombardia, Emilia-Romagna, Piemonte, Liguria, Toscana sau Umbria, sărbătoarea numită Calendimaggio păstrează vie o tradiţie străveche, o alegorie a renaşterii naturii. În unele localităţi este asociată cultului Arhanghelului Mihail, a cărui apariţie la Monte San Michele sul Gargano e marcată la 8 mai.
În oraşul umbrian Assisi, în primul sfârşit de săptămână de după 1 mai, reînvie pulsul vieţii medievale, cu jocuri, procesiuni, dansuri, steaguri şi performanţe dramatice. În acest an, Calendimaggio are loc între 3 şi 6 mai, cu o zi în plus faţă de programul tradiţional.
Important centru turistic şi religios, Assisi este cunoscut drept căminul Sfântului Francisc de Assisi, patron al Italiei, întemeietor al ordinului călugăresc al Fraţilor Minori, sau Ordinul franciscan, evocat în literatură de Hermann Hesse, în „Franz von Assisi”, de Nikos Kazantzakis în „Săracul lui Dumnezeu” sau de Julien Green în „Fratele Francisc”. În onoarea sfântului născut aici în 1182, a fost ridicat spectaculosul complex Basilica di San Francesco, inclusă azi în Patrimoniul UNESCO. Edificiul, a cărui construcţie a început la doi ani după moartea călugărului, cuprinde două biserici, iar la sfârşitul secolului al XIII-lea şi începutul veacului următor, artişti ai vremii, precum Cimabue, Simone Martini, Giotto şi Pietro Lorenzetti au semnat aici fresce în rafinate acorduri cromatice. Oraşul, cu o bogată tradiţie artistică, se laudă cu alte opt biserici vechi şi cu două castele de Ev Mediu, care domină peisajul. Trupul sfântului Francisc a fost îngropat în secret în cripta subterană şi, timp de 600 de ani, locul exact a fost uitat, pentru a fi redescoperit abia în 1818.
Festivalul Calendimaggio din Assisi îşi are originea în străvechile obiceiuri ale multor populaţii europene şi, mai cu seamă, în sărbătorile romane numite „fasti di maggio”, dar şi tradiţiei medievale a celebrării sosirii primăverii la început de mai, Kalende di Maggio sau Kalenda Maia. Cântat de trubadurul provensal Raimbaut de Vaqueiras, la curţile italiene, în secolul al XII-lea, melodia sa purtând acest titlu, Kalenda Maia, a devenit şi sursă de inspiraţie pentru un dans al epocii. În Evul Mediu, oraşul era împărţit în două zone, sopra (de sus) şi sotto (de jos), dominate de două tabere nobiliare rivale, fiecare simbolizată cromatic (sopra, cu albastru, sotto, cu roşu) care, la începutul primăverii, se întreceau între ele, aceste episoade fiind reproduse în punerile în scenă şi dansurile specifice festivităţii. Costumele şi acordurile muzicale ale secolului al XIII-lea dau un farmec special sărbătorii, fiind precedate de evenimente începute cu o săptămână înainte, însă locuitorii oraşului, prevăzători şi entuziaşti, încep pregătirile, de fapt, cu un an înainte. Calendimaggio începe cu o ceremonie în care primarul din Assisi predă Cheile Oraşului unui Maestru, Maestro de Campo, învestit cu autoritate supremă în timpul festivităţilor. Calendimaggio din Assisi rămâne unul dintre puţinele evenimente ce se raportează strict la istoria medievală, cu procesiuni şi parade, cu clovni şi minestreli, cu tobe şi trompete.
După cum istoriseşte chiar maestrului umanist al naraţiunii, Giovanni Boccaccio, şi la Florenţa, cetatea prin excelenţă a Renaşterii italiene, sub cârmuirea înţeleaptă a Familiei Medici, ziua de 1 mai se sărbătorea ritualic, în cinstea revenirii la viaţă a naturii, prelungindu-se pe durata întregii luni. Aceste celebrări ale primăverii sunt, de asemenea, invocate în poemele lui Agnolo Poliziano şi, mai ales, ale inspiratului protector al artelor şi ştiinţelor, el însuşi poet, Lorenzo Magnificul. Până în zilele noastre, în această perioadă a anului, florentinii poartă în procesiune ramuri înflorite, pe care tinerii le lasă la casele iubitelor lor şi, dacă darul e acceptat, fata duce în casă ramura, dând speranţe curtezanului. După slujba de la Cappella dei Priori, de la Palazzo Vecchio, se formează un cortegiu de fraţi dominicani însoţiţi de localnici, care coboară în piaţetă pentru a împrăştia petale de trandafiri şi ramuri de palmier în Piazza de la Signoria. Tot în luna mai, la Florenţa are loc prestigioasa manifestare artistică Il Maggio Musicale Fiorentino, un festival anual de opere lirice, concerte, balet şi spectacole de proză, fondat în 1933. Dintre personalităţile marcante ale festivalului, îi putem aminti pe muzicianul şi dirijocul italian Ricardo Muti, dar şi pe legendarul maestru al baghetei, Zubin Mehta, care în 2006 a devenit director onorific pe viaţă al acestui festivalul muzical./czaharia
Cristina Zaharia, RADOR
