Revista presei internaţionale – 1 mai 2017

Printre principalele teme ale presei internaţionale figurează rezultatul summitului european, la care s-a stabilit poziţia Bruxelles-ului în negocierile privind Brexit. Jurnaliştii din Europa se arată interesaţi şi de campania electorală din Franţa, precum şi de situaţia din Macedonia. În acelaşi timp, ziarele străine scriu despre primele 100 de zile ale preşedintelui Trump la Casa Albă şi acordă atenţie şi vizitei făcute de Papa Francisc în Egipt.
De 1 Mai, Le Figaro aminteşte că ziua muncii îşi are originea într-o grevă generală a salariaţilor americani din 1886, la care au participat 350.000 de muncitori şi care a paralizat o serie de uzine importante din Statele Unite. Atunci, greviştii au cerut ziua de lucru de 8 ore, iar după 3 ani, Internaţionala socialistă întrunită la Paris a declarat 1 mai „ziua internaţională a muncitorilor”, menţionează Le Figaro. Astăzi însă, când în întreaga Franţă este în toi campania electorală pentru turul doi al alegerilor prezidenţiale, Le Figaro notează că la Paris sunt mobilizaţi 9.000 de poliţişti, jandarmi şi militari, întrucât pe lângă asigurarea securităţii la mitingurile anunţate, „prefectura de poliţie vrea să elimine riscul unui ‘act izolat’ similar atentatului soldat cu moartea unui poliţist în 20 aprilie pe Champs-Élysées”. Într-un interviu publicat de Liberation, economistul Thomas Piketty îndeamnă la un vot masiv în turul doi, pentru liderul mişcării En Marche, Emmanuel Macron, „pentru a demonstra că este o opţiune împotriva Frontului Naţional şi nu pentru liberalismul lui”. Piketty estimează totodată că dacă fostul ministru al economiei va fi ales, „va trebui să facă gesturi în direcţia stângii, în special privind Europa, pentru a nu fi constrâns să dea gajuri naţionaliştilor”, mai citim în acelaşi jurnal din Hexagon. De la Varşovia, cotidianul Rzeczpospolita atenţionează că Emmanuel Macron „ar putea contribui la izolarea Poloniei” în cadrul Uniunii Europene, mai ales că Bruxelles-ul a iniţiat deja o procedură invocând încălcarea principiilor statului de drept în cel mai mare stat membru est-european al blocului comunitar. Deocamdată, la summitul său, „Bruxelles-ul a respins sec poziţia de negociere adoptată de Theresa May şi a acuzat-o că trăieşte într-o ‘realitate paralelă'”, relatează The Times, cu menţiunea că „ceilalţi 27 de membri ai Uniunii Europene au avut nevoie de numai patru minute pentru a conveni poziţia intransigentă pe care o vor avea privitor la Brexit”. „Patru minute pentru unitate la summitul Uniunii Europene”, titrează cu surprindere şi ziarul Rzeczpospolita, care constată că este vorba de un record în istoria summiturilor blocului comunitar, după cum a remarcat preşedintele Consiliului European. Dar, atenţionează tot Tusk, în paginile aceluiaşi cotidian varşovian, „menţinerea unităţii grupului celor 27 de state este o provocare pentru perioada negocierilor”. În ceea ce o priveşte, invitată la o emisiune BBC, Theresa May a dat asigurări că nu este într-o altă galaxie când vine vorba de negocierile cu Uniunea Europeană privind ieşirea Regatului Unit şi şi-a exprimat opinia că astfel de comentarii din partea liderilor europeni „arată că vor exista momente în care negocierile vor fi dificile”. În aceeaşi emisiune BBC, premierul britanic „a repetat că lipsa unui acord este preferabilă unui acord nefavorabil”. Mai multe ziare din Europa îşi îndreaptă atenţia şi asupra evenimentelor petrecute în ultimele zile în Macedonia. Financial Times vorbeşte despre „escaladarea crizei politice care durează de doi ani în republica balcanică” şi notează că „partidul de guvernământ din Macedonia a fost acuzat de înscenarea atacului din parlament”, unde şeful opoziţiei social-democrate şi pretendent la postul de premier a fost lovit de legislatori naţionalişti. „Criza politică din Macedonia ia o turnură violentă”, constată şi Le Monde, amintind că naţioaliştii au câştigat alegerile legislative din 11 decembrie 2016, dar nu au reuşit să formeze o coaliţie şi obstrucţionează formarea unei alte majorităţi care i-ar regrupa pe social-democraţi şi partidele albaneze. Iar occidentalii, „arbitri tradiţionali ai certurilor politice macedonene, sunt dezarmaţi în faţa radicalizării celor două tabere”, deşi Macedonia care are 2 milioane de locuitori este candidată la aderarea la Uniunea Europeană, remarcă acelaşi Le Monde. Bilanţul celor 100 de zile de când Donald Trump se află la Casa Albă este o altă temă de mare interes pentru presa din lumea întreagă. „După un început năvalnic, Trump speră la o agendă mai calmă privind locurile de muncă şi taxele”, scrie Washington Post. Dar, adaugă acelaşi cotidian din capitala Statelor Unite, „următoarele luni nu vor fi mai uşoare”. Exact în cea de-a 100-a zi de la învestirea preşedintelui american, „mii de oameni au participat la marşuri de protest la adresa politicii actualei administraţii de la Washington, cerând să fie adoptate măsuri pentru combaterea schimbării climatice”, relatează la rândul său Wall Street Journal. „În primele 100 de zile de când a preluat puterea, dl Trump a remodelat cea mai înaltă funcţie a ţării după propria sa imagine, dar în acelaşi timp nici el nu mai este acelaşi din Prima zi”, apreciază New York Times. Acelaşi cotidian american observă că „prin convocarea mitingului din Pennsylvania, în loc să participe la dineul Asociaţiei corespondenţilor de presă de la Casa Albă, dl Trump a revenit la temele populiste ale campaniei sale”. Iar sub titlul „Donald Trump şi erodarea democraţiei americane”, Der Spiegel constată că „prin atacurile sale la adresa judecătorilor, jurnaliştilor şi criticilor săi, preşedintele american ştirbeşte fundamentul democraţiei”. În fine, presa internaţională acordă atenţie şi călătoriei făcute de Papa Francisc în Egipt. Vizita făcută de suveranul pontif la Cairo a avut drept obiectiv susţinerea creştinilor copţi, care astăzi mai constituie doar 10% din populaţia ţării dar formează cea mai mare comunitate creştină din Orientul Mijlociu, unde este ameninţată de islamismul radical, remarcă cotidianul spaniol El Pais. Deşi catolicii constituie o mică minoritate, adaugă El Pais, „vizita Papei are o relevanţă specială pentru lumea coptă”, iar „Egiptul o vede ca pe o oportunitate de a lansa lumii un mesaj de normalitate”. La întoarcerea de la Cairo, în avionul care îl aducea la Roma, Papa Francisc a îndemnat la o mediere a ONU în disputa dintre Coreea de Nord şi Statele Unite, despre care a afirmat că a devenit „prea încinsă”. Citat de The Guardian, suveranul pontif a avertizat că „Un război de proporţii ar distruge o mare parte a omenirii” şi s-a declarat „gata să-l întâlnească pe Trump” luna aceasta, când preşedintele american va veni în Europa.

(Adriana Buzoianu, RADOR)