Calendarul evenimentelor, 15 mai – selecţiuni

EVENIMENTE INTERNE

– Senat

* ora 12:30 – şedinţa pregătitoare a Biroului permanent

* ora 13:00 – şedinţa Biroului permanent

* ora 14:00 – lucrări în grupurile parlamentare

* ora 16:00 – lucrări în plen

 

– Camera Deputaţilor

* ora 14:00 – şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

* ora 15:00 – activitate în cadrul grupurilor parlamentare

* ora 16:00 – şedinţă în plen

* Şedinţele Comisiilor parlamentare:

  • ora 13:00 – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci – sala 6115
  • ora 14:00 – Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării – sala Avram Iancu, nivel P1
  • ora 16:00 – Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi – sala Mihai Viteazul

* Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități naționale din Camera Deputaților organizează  dezbaterea cu tema „Respectarea drepturilor omului pentru asigurarea unei vieți independente pentru persoanele cu dizabilități” – ora 11:00, la camera 29, nivel P1

 

– Ministere

* Ministerul Justiţiei organizează a doua dezbatere a proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul Penal, a Legii nr.135/2010 privind Codului de Procedură Penală, pentru completarea articolului 31 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum și pentru completarea articolului 79 din Lege nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal – ora 12:00, la sediul din Str. Apolodor nr. 17, sector 5

* Brașov: Conferința „Gestionarea durabilă a pădurilor și certificarea forestieră” – ora 9:30, în Aula Universităţii „Transilvania” din Str. Iuliu Maniu, nr. 41A. În cadrul conferinţei vor fi prezentate rezultatele proiectului „Întărirea capacităţii asociaţiilor proprietarilor de păduri pentru un management forestier durabil”, cofinanţat prin Programul de Cooperare Elveţiano – Român, implementat în perioada iulie 2014 – iunie 2017. Participă: Urs Herren – Ambasadorul Confederaţiei Elveţiene în România, Adriana Petcu – Ministrul Apelor şi Pădurilor,  George Scripcaru – primarul Municipiului Braşov, prof. univ. dr. ing. Ioan Vasile Abrudan – Rectorul Universităţii “Transilvania” din Braşov,  Thomas Egger – Directorul Centrului Elveţian pentru Regiunile Montane – SAB, membri ai Parlamentului României şi mulţi alţii

– Organizaţii

* ActiveWatch prezintă, în premieră, raportul anual cu privire la discursul instigator la ură din România, 2015 – 2016, care analizează situaţia discursului instigator la ură în spaţiul românesc – ora 11:00, la Spaţiul Public European, Str. Vasile Lascăr nr. 31. Din program:

  • În cea de-a doua parte a zilei, ActiveWatch prezintă Gala Hate Awards şi spectacolul „Double Bind” de Kincses Reka şi Alina Nelega, al Teatrului Naţional din Târgu Mureş – ora 19:00. Evenimentul este găzduit de Teatrul Odeon şi prezintă în premieră publicului bucureştean un spectacol de teatru-documentar bazat pe experientele de viaţă ale celor unsprezece actori români şi maghiari implicaţi

 

– Economic

* Profit Energy.forum – ora 9:00, la Hotel InterContinental

* Depozitarul Central organizează Zilele Porţilor Deschise, cu ocazia Zilei Naţionale a Investiţiilor şi a aniversării a zece ani de la înfiinţare – ora 9:00, la Depozitarul Central

* Asociația Română a Apei și Patronatul Apei organizează la Palatul Parlamentului, un complex de manifestări reunite în cadrul „Forumului Regional al Apei Dunăre – Europa de Est” – ora 10:00, la Sala „Nicolae Iorga” (15 – 17 mai)

* Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, susține conferința de presă pentru prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației – ora 11:00, la sediul BNR, în sala Mitiță Constantinescu

* Conferinţa cu tema „Grupurile de firme cu capital românesc – Perspective şi Politici Publice”, eveniment organizat de Patronatul Investitorilor Autohtoni – ora 11:00, în Sala George Enescu I, etaj 1, Hotel Hilton

– Academie

* Piteşti: Are loc ceremonia de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa, academicianului Florin Gheorghe Filip – ora 14:00, în Sala Senatului Universităţii, rectorat, parter, Str. Târgul din Vale, nr.1

– Învăţământ, Cercetare

* Între 15 şi 18 mai, la Liceul de Muzică „George Enescu” din Bucureşti, va avea loc Concursul Jora Lyceum, ediţia I. Concursul se adresează tinerilor interpreţi liceeni cu vârsta cuprinsă între 14 şi 19 ani, cu cetaţenie română/ moldovenească sau care studiază la licee din România. Ediţia 2017 a Concursului Naţional de Interpretare Muzicală Mihail Jora Lyceum cuprinde două secţiuni:

  • Pian (15 mai – Etapa I; 16 mai – Etapa II)
  • Vioara (17 mai – Etapa I; 18 mai – Etapa II)

* Suceava: Studenţi din şase ţări vor participa în acest an la Concursul Internaţional Studenţesc de Calculatoare „Hard&Soft”, aflat la cea de-a 24-a ediţie şi desfăşurat în perioada 15-20 mai, la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava (USV), în organizarea Facultăţii de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor

* Zagreb: Agenția Universitară a Francofoniei în Europa Centrală și Orientală, în partenariat cu Universitatea din Zagreb, organizează „Festivalul Studenților Francofoni din Europa Centrală și Orientală”, cu tema „Francofonia creativă”. Competiția este deschisă tuturor studenților francofoni înscriși într-una dintre universitățile membre ale Agenției universitare a Francofoniei din următoarele țări: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Georgia, Letonia, Lituania, Kazahstan, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, Polonia, Republică Moldova, Republică Cehă, România, Federația Rusă, Serbia, Slovacia, Slovenia, Turcia, Ucraina, Ungaria (15 – 19 mai)

– Istorie

* Fotografii oglindind fragmente identitare ale comunităţilor româneşti din Bucovina, Herţa, Marmureşul din dreapta Tisei, sudul Basarabiei (Ucraina), Basarabia (Republica Moldova), Transnistria de Nord, Transnistria de Sud, Bulgaria (Valea Dunării), Timoc, Voivodina (Serbia) şi Ungaria vor fi prezentate în cadrul expoziţiei „Românii din jurul României”, o avanpremieră la Ziua Românilor de Pretutindeni (28 mai) – ora 17:00, la Palatul Parlamentului, sala de expoziţii „Constantin Brâncuşi”. Expoziţia poate fi vizitată zilnic în perioada 15 – 30 mai, între orele 10:00-16:00

 

– Cultură

* Primăria Municipiului București, Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti şi Ministerul Culturii și Identității Naționale, în colaborare cu Institutul Cultural Român şi Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, organizează cea de-a VIII-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie București (FIPB), eveniment în cadrul căruia peste 100 de poeţi din aproximativ 30 de ţări vor participa la conferințe, mese rotunde, dezbateri, performance-uri şi recitaluri de jazz, lansări de carte şi evenimente dedicate copiilor, organizate în 10 spații culturale: Muzeul Național al Literaturii Române, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Muzeul Municipiului București – Casa Filipescu-Cesianu, Green Hours jazz-café, Grupul pentru Dialog Social, Point, Librăria Humanitas Cișmigiu, Librăria Humanitas Kretzulescu, Cafeneaua şi librăria „Tramvaiul 26” (Str. Cercului nr. 6) şi Muzeul Memorial „Tudor Arghezi – Mărțișor” (15 – 21 mai). Coproducător: Radio România Cultural. Proiect co-finanțat de AFCN – Administraţia Fondului Cultural Naţional.

  • Deschiderea manifestărilor dedicate aniversării celor 95 de ani de existență PEN România are loc, de la ora 18:00, la Casa Filipescu-Cesianu – Mansardă (Calea Victoriei 151), în prezența Magdei Cârneci – Președintele PEN România, a lui Mirel Taloș – vicepreședintele Institutului Cultural Român, alături de Kätlin Kaldmaa – Secretarul General al PEN International, PEN Estonia, Jarkko Tontti – PEN International, PEN Finlanda, și Ioan Cristescu – Directorul Muzeului Național al Literaturii Române; amfitrion: Adrian Majuru – Directorul Muzeului Municipiului București. Momentul aniversar „PEN România 95” include dezbateri, lecturi publice, lansarea antologiei „PEN 95” (Editura Muzeul Literaturii Române, 2017) şi este completat de o amplă expoziție
  • ora 19:00 – la noul sediul al Muzeului Național al Literaturii Române (Str. Nicolae Crețulescu nr. 8), are loc recitalul de poezie susținut de Mircea Dinescu, unul dintre cei mai importanți poeţi ai anilor ’70. Acesta va citi din cel mai recent volum al său, „Colierul din bomboane de colivă”, apărut la Editura Fundației pentru Poezie Mircea Dinescu. Invitatul special al evenimentului este maestrul George Mihăiță, iar moderatorul, poetul Dan Mircea Cipariu

* Vernisajul expoziţiei de fotografii „Românii din jurul României”, organizat de Institutul Fraţii Golescu – ora 17:00, în Sala de expoziţii „Constantin Brâncuşi” a Parlamentului României. Materialul expus este compus din fotografii despre românii din Maramureşul din dreapta Tisei, Bucovina, Herţa, Basarabia, Transnistria de Nord şi Transnistria de Sud, Sudul Basarabiei, Bulgaria – Valea Dunării, Timoc, Voievodina şi Ungaria. Expoziţia poate fi vizitată zilnic între orele 10:00 şi 16:00, până în data de 31 mai

* Conferinţa cu tema „Ultimul salt evolutiv, integrarea în conştiinţa colectivă” în colaborare cu „Asociaţia Culturală Sahaja Yoga România” organizată de Casa de cultură Friedrich Schiller – ora 18:15

* Ediţia a VII-a a evenimentului „Zilele Culturii Japoneze”, organizată de Centrul de Studii Româno-Japoneze „Angela Hondru’” (CSRJ-AH), împreună cu Universitatea Româno-Americană (15 – 21 mai). Din program:

  • ora 19:00 – lansarea romanului Amurgul Marinarului, de Yukio Mishima – libraria Humanitas, Cişmigiu

* Bucureşti /Arad/ Cluj/ Piteşti: Festivalul Internaţional de Film pentru Copii – KINOdiseea se va desfăşura în perioada 15 – 21 mai, în premieră anul acesta cu o ediţie intermediară, în cadrul săptămânii „Şcoala Altfel” (15 – 19 mai). Spectatorii vor avea ocazia să (re)vadă filme premiate la ediţiile din anii trecuţi, dar şi premiere pe ecranele din România, atât în Bucureşti – la Cinema Muzeul Ţăranului şi Hollywood Multiplex, cât şi în Arad – la Cinema Arta, Cluj – la Cinema Dacia, şi în Piteşti – la Cinema Trivale. KINOdiseea este organizat de Asociaţia Culturală Metropolis, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei, Centrului Municipal de Cultură Arad, Primăria Arad, Primăria Municipiului Cluj-Napoca, Consiliul local Cluj-Napoca

* Obârşia de Câmp, jud. Mehedinţi: Asociația SINAPTICA începe proiectul cultural „Palatul Pleșa – Neoclasic și țărani”, realizat în parteneriat cu Consiliul Local Obârșia de Câmp, Mehedinţi și Liceul de Artă „I.Șt. Paulian” din Drobeta Turnu-Severin și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul are drept scop punerea în valoare a unui monument istoric de clasă A situat în mediul rural, Palatul Pleşa (15 mai – 15 nov.)

* Ploieşti: Manifestări organizate cu ocazia celebrării anuale a Zilei Dreptului Internaţional Umanitar (14 mai) – ora 9:00, la Palatul Culturii, sala „Marii Uniri” din municipiu. Din program:

  • lansare de carte „Drept Internațional Umanitar – Cadrul legislativ intern și internațional cu privire la protecția patrimoniului cultural al omenirii”
  • vernisarea expoziției și lansarea catalogului de pictură cu tema: „Să protejăm patrimoniul cultural și spiritual al omenirii!”
  • festivitate de premiere a caștigatorilor concursului de pictură cu tema: „SOS – patrimoniul cultural al omenirii în pericol!” Secțiunea A: Liceele de artă; Secțiunea B: altele decat liceele de artă
  • festivitate de premiere a câştigătorilor concursului de creaţie civico-literară cu tema: „Patrimoniul cultural național și mondial, valori comune ale umanității”
  • adoptarea apelului de la Ploiești „Noi, generaţiile viitoare, cerem salvarea patrimoniului cultural şi educativ al omenirii!” adresat autorităților naționale și internaționale cu răspunderi în domeniu

* Sf. Gheorghe: Recital în cadrul Turneului naţional susţinut de violoncelistul Răzvan Suma, şi pianista Rebeca Omordia (13 – 17 mai) – ora 19:00, la Centrul de cultură Arcuş. Coproducător: Radio România. Printre partenerii culturali: Orchestrele şi Corurile Radio, Centrul Cultural Media Radio România. Printre partenerii media: Radio România Cultural, Radio România Actualităţi, Radio România Muzical, Radio România Regional

* Târgu-Jiu: Cea de-a XVII-a ediţie a Zilelor Municipiului Târgu-Jiu, programul ediţiei din acest an începând cu o expoziţie stradală de fotografie, spectacole stradale de magie şi picturi pe faţă organizate în cartierele oraşului, dar şi cu o caravană a motocicliştilor

* Linz, Austria: La Ars Electronica Center, are loc premiera europeană a spectacolului „Spaces Alive – Coloured Black Holes”, în deschiderea ediţiei 2017 a festivalului de dans contemporan „tanzhafenFESTIVAL” – ora 20:00. Evenimentul se desfăşoară cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Viena (15 – 31 mai)

* Trabzon, Turcia: În cadrul celei de-a 18-a ediții a Festivalului Internațional de Teatru din Trabzon, Republica Turcia (2-20 mai), România, cu sprijinul Institutului Cultural Român ”Dimitrie Cantemir” din  Istanbul, va fi reprezentată de Teatrul ”Andrei Mureșanu” (TAM) din Sfântu Gheorghe cu spectacolul ”True West”, cu două reprezentații în zilele de 15 şi 16 mai de la ora 20:00, la Teatrul de Stat Haluk Ongan/ Haluk Ongan Sahnesi din Trabzon

* Girona, Spania:  Publicul catalan se întâlnește cu poeții Ion Mureșan și Ioan Es. Pop cărora li se vor alătura traducătorul Xavier Montoliu Pauli, editorul volumului bilingv româno-catalan „Însetați. Doi poeți transilvăneni” („ Assedegats. Dos poetes transsilvans”), Pau Vadell, scriitoarea Magda Bistriceanu Șimian și poeta Laia Claver-Nadal – la librăria Context din localitate

– S-a întâmplat într-o zi de 15 mai

* Se împlinesc 140 de ani (1877) de la apariţia, la Bucureşti, până la 16.VI.1889, a cotidianului politic şi literar „România liberă”, sub conducerea lui Dimitrie August Laurian

* Acum 126 de ani (1891) era publicată scrisoarea “Rerum Novarum” a Papei Leon al XIII-lea, prima enciclică socială. Leon al XIII-lea a analizat realitatea socială din punct de vedere evanghelic, încercând să găsească în ea soluţii adecvate, pornind de la aceeaşi perspectivă. S-a bazat astfel pe Sfintele Scripturi şi pe tradiţia Bisericii pentru a propune soluţii la lucrurile noi care apăreau. În felul acesta, el a introdus o metodologie care a devenit repede caracteristică a învăţăturii sociale a Bisericii: „Rerum Novarum a tratat problema muncitorilor cu o metodă care va deveni o paradigmă permanentă pentru dezvoltările următoare ale doctrinei sociale”

* În urmă cu 54 de ani (1963) a avut loc lansarea navei cosmice americane „Mercury 9”, la bordul căreia se afla astronautul Gordon Cooper, primul american care a rămas pe orbită mai mult de 24 de ore. A fost prima evaluare americană a efectelor zborului în spaţiul cosmic asupra organismului uman

* Cu 27 de ani în urmă (1990) a avut loc reluarea, după 40 de ani de întrerupere, a relaţiilor diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun. La data de 10.V.1927 a fost semnat Concordatul cu Vaticanul, prin care se reorganiza cultul catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării (a intrat în vigoare la 7.VII.1929). După a doua conflagraţie mondială, în condiţiile instaurării în ţara noastră a regimului comunist, prin Decretul 151/17.VII.1948, partea română a denunţat Concordatul cu Sfântul Scaun, începând şi represiunea împotriva Bisericilor Romano-Catolică şi Greco-Catolică din România

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ier. Iacob Putneanul, mitropolitul Moldovei (Calendarul Creştin-Ortodox 2017). NOTĂ: Mitropolitul Iacob (1719-1778) şi-a închinat întreaga viaţă slujirii Bisericii, luminării poporului prin şcoală şi tipar, apărării celor nedreptăţiţi şi povăţuirii sufletelor spre mântuire, rămânând în amintirea poporului credincios drept „păstorul celor săraci şi smeriţi, care a dus o viaţă de Sfânt”. De aceea, cu prilejul împlinirii a 550 de ani de la întemeierea Mănăstirii Putna, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în şedinţa din 6-7 iunie 2016, trecerea lui în rândul Sfinţilor, cu zi de prăznuire la 15 mai, ziua trecerii sale la cele veşnice

– „Ziua Chimiştilor Militari” (Ziua trupelor de apărare NBC); prin Decizia ministerială 297/15.V.1923 s-a înfiinţat, în cadrul Ministerului de Război, Comitetul consultativ pentru chestiunile tehnice privitoare la războiul chimic; denumirea acestei structuri a suferit, de-a lungul timpului, modificări: Secţia a IV-a a Gazelor de Luptă (din septembrie 1923), Serviciul Apărării contra Gazelor (1925), Direcţia Serviciului Chimic Militar (1931) etc.

– „Ziua Familiei Române”; marcată, începând din anul 1994 (Anul internaţional al familiei), printr-o hotărâre a Guvernului, la propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului (IRDO), la aceeaşi dată cu „Ziua internaţională a familiilor” (Rompres 14.V.2003). NOTĂ: Biserica Ortodoxă Română marchează „Ziua naţională a familiei” în duminica cea mai apropiată de data de 15 mai, când este „Ziua Familiei Române”; în 2017, la 14 mai

– „Ziua Medicului Veterinar”; la 15 mai 1861 domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat Decretul de înfiinţare a Şcoalei de Arta Veterinăriei, care a funcţionat în cadrul Şcolii Naţionale de Medicină şi Farmacie din Bucureşti; la 15.V.1871 va fi înfiinţată Societatea de Medicină Veterinară, desfiinţată în 1949 şi reînfiinţată la 15.V.1971

– „Ziua Poliţiei Militare”; prin Ordinul ministrului apărării naţionale din 15.V.1990 s-au înfiinţat unităţile şi subunităţile de poliţie militară din cadrul Armatei române; istoricul Poliţiei Militare se află în strânsă legătură cu istoricul jandarmeriei române, de unde îşi are originile. Gendarmeria – denumirea din acea epocă – a fost înfiinţată şi subordonată Ministerului de Resbelu (Război). Primele atestări ale activităţii de „poliţie a trupei” se regăsesc în documentele de „fiinţare a gendarmeriei” din 3 aprilie 1850, emise de Domnul Grigore Alexandru Ghica, iar misiunile specifice au fost consemnate şi în Ordonanţa 896 din 20 iunie 1864 semnată de Domnitorul Al. I. Cuza. Termenul consacrat de Poliţie Militară îşi are originile în anul 1893, când, pe vremea Regelui Carol I, cu aprobarea acestuia, legiuitorul Lascăr Catargiu a promulgat „Legea asupra Gendarmeriei rurale”

– 1838: S-a născut pictorul şi desenatorul Nicolae Grigorescu, considerat unul dintre întemeietorii picturii române moderne şi unul dintre cei mai importanţi impresionişti români; peisagist şi portretist; a realizat şi picturile murale pentru mânăstirile Căldăruşani (1854-1856), Zamfira (1857) şi Agapia (1858-1861); împreună cu Carol Popp de Szathmary, Sava Henţia şi George Demetrescu-Mirea, a participat la Războiul de independenţă (1877-1878), imortalizând pe carton, apoi pe pânză, acţiunile soldaţilor români; membru de onoare al Academiei Române din 1899 (m. 1907)

– 1844: S-a născut Matei Drăghiceanu, inginer şi geolog; în 1867 s-a înscris la Şcoala de Mine din Paris, fiind primul inginer român de mine; a realizat prima hartă de soluri din România, la scara 1/500.000 (hartă geologică ce însoţea o monografie a judeţului Mehedinţi); membru de onoare al Academiei Române din 1933 (m. 1939)

– 1847: S-a născut Ioniţă Scipione Bădescu, poet şi publicist; prieten cu Mihai Eminescu; membru al Societăţii literare „Junimea” (m. 1904) – 170 de ani

– 1859: S-a născut publicistul Iuliu Moisil; importante contribuţii în modernizarea învăţământului românesc; din 1910, odată cu înfiinţarea Muzeului Pedagogic din Bucureşti, a fost numit director al acestuia, calitate în care a desfăşurat o bogată activitate de organizare şi colecţionare de materiale didactice; membru de onoare al Academiei Române din 1943 (m. 1947). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 19 mai 1859

– 1873, 15/27: A murit (la Heidelberg, Germania) Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române (1859-1862) şi al statului naţional România (1862-1866); participant activ la Revoluţia de la 1848 din Moldova; la 5/17.I.1859 a fost ales domn al Moldovei, iar la 24.I/5.II.1859 şi al Ţării Româneşti, înfăptuindu-se astfel unirea celor două ţări române; ca domnitor, Cuza a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea uniunii personale (de la 1859) de către puterea suzerană şi puterile garante şi apoi pentru desăvârşirea unirii Principatelor Române, prin înfăptuirea unităţii constituţionale şi administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova şi Ţara Românească au format un stat unitar cu numele de România, cu capitala la Bucureşti, cu un singur Guvern (22.I/3.II.1862) şi un singur Parlament (24.I/5.II/1862); sub domnia sa s-au pus bazele dezvoltării moderne a naţiunii române din punct de vedere economic, social, politic şi cultural; guvernarea sa a întâmpinat, însă, o puternică opoziţie din partea conservatorilor şi a liberalilor radicali, care au organizat un complot şi l-au silit să abdice (11/23.II.1866); fiind exilat, Cuza îşi va petrece restul vieţii dincolo de hotarele ţării; a fost înmormântat în ziua de 17/29 mai, în ţară, la Ruginoasa; ulterior rămăşiţele sale pământeşti au fost depuse la biserica „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi (n. 1820)

– 1881: S-a născut prozatorul şi publicistul Nicolae N. Beldiceanu; fiul poetului junimist Neculai Beldiceanu (m. 1923)

– 1884: S-a născut Octav Botez, istoric şi critic literar; colaborator constant al revistei ieşene „Viaţa Românească”, din cercul căreia a făcut parte (m. 1943)

– 1884: A murit, la Paris, Ioan Alecsandri, prozator și traducător (n. 1826)

– 1900: S-a născut medicul Arthur Kreindler, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai şcolii de neurologie din România; şi-a legat numele de efectuarea primelor encefalografii din ţară; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1988)

– 1912: S-a născut scriitorul maghiar din România Salámon Ernö (m. 1943, la Mihailovska Stari/URSS) – 105 ani

– 1925: S-a născut Savin Bratu, publicist, editor, critic şi istoric literar (m. 1977)

– 1926: S-a născut Aurel Martin, istoric şi critic literar; importantă activitate în sistemul editorial (Editura Enciclopedică, Editura Minerva) (m. 1993)

– 1931: S-a născut prozatoarea Sonia Larian (pseudonimul literar al Arianei Lewenstein); în 1986 s-a stabilit la Paris, împreună cu soţul său, criticul literar Lucian Raicu (m. 2016)

– 1931: S-a născut Petru Ursache, etnolog, estetician si istoric literar (m. 2013)

– 1933: S-a născut regizorul de film şi scenaristul Andrei Blaier (m. 2011)

– 1938: S-a născut Horia Pătraşcu, scenarist, critic de film, publicist şi scriitor (m. 2016)

– 1938: A murit medicul Gheorghe Marinescu, fondatorul şcolii româneşti de neurologie; a folosit, printre primii, metoda encefalografică în studiul fiziopatologiei sistemului nervos; pionier al filmului ştiinţific mondial (între anii 1898 şi 1901, împreună cu operatorul Constantin Popescu, a utilizat cinematograful în studierea unor maladii psihice); membru titular al Academiei Române din 1905, vicepreşedinte al acestui for (1916-1918; 1925-1928) (n. 1863)

– 1941: S-a născut actorul Vistrian Roman (m. 1994)

– 1942: S-a născut pictorul Ştefan Ioan Câlţia – 75 de ani

– 1956: S-a născut Gino Iorgulescu, fost fotbalist, antrenor, preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal

– 1994: A murit Traian Filip, prozator, traducător şi publicist (n. 1929)

– 2004: A murit compozitorul francez de origine română Marius Constant (n. 1925)

EVENIMENTE EXTERNE

– Strasbourg: Sesiune plenară a Parlamentului European (15 – 18 mai)

– Bruxelles: Reuniunea miniștrilor de externe din cadrul UE

– Washington: Președintele Statelor Unite, Donald Trump, se va întâlni cu Prințul Mohammed bin Zayed Al Nahyan al Emiratelor Arabe Unite, la Casa Albă

– Miami, Florida: Săptămâna Internațională a Modei de la Miami Beach (15 – 18 mai)

– New York: Casa de licitaţii Christie’s organizează vânzarea tabloului semnat de Pablo Picasso, „Femeie şezând, rochie albastră”, estimat la o valoare cuprinsă între 35 și 50 de milioane de dolari

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională de Acţiune pentru Climă”, eveniment cuprins în calendarul ecologic mondial; această zi a luat naștere datorită schimbărilor climatice considerate una dintre cele mai mari provocări ale secolului nostru care ne afectează la nivel global. Schimbările climatice din ultimii ani au un impact semnificativ atât asupra ecosistemelor naturale, biodiversităţii, resurselor naturale, cât şi asupra sănătații umane

– „Ziua Internaţională a Familiei”, este o oportunitate pentru a creşte gradul de conştientizare a problemelor de familie şi a proceselor sociale, economice şi demografice care afectează familiile; se marchează din anul 1994, „Anul internaţional al familiei”, pe baza Rezoluţiei 47/237 din 20.IX.1993 a Adunării Generale a ONU. NOTĂ: A se vedea la Evenimente interne şi articolul „Ziua Familiei Române”

– „Ziua Latinităţii”; marchează semnarea, la Madrid, la 15.V.1954, a Convenţiei Constitutive a Uniunii Latine, organizaţie interguvernamentală care reuneşte 36 de state, printre care şi România, care au limbi oficiale sau naţionale neolatine; ziua a fost proclamată la al XIX-lea congres al Uniunii Latine, întrunit la Paris în zilele de 13 şi 14 decembrie 2000

– Ziua Naţională a Republicii Paraguay; aniversarea proclamării independenţei din 1811

– 1567: S-a născut compozitorul şi violonistul italian Claudio Monteverdi; considerat primul reprezentat important al operei moderne (m. 1643) – 450 de ani

– 1845: S-a născut biologul rus Ilia I. Mecinikov, unul dintre fondatorii microbiologiei, imunologiei şi embriologiei evoluţioniste; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1908, împreună cu germanul Paul Erlich; membru de onoare străin al Academiei Române din 1911 (m. 1916)

– 1859: S-a născut Pierre Curie, fizician şi chimist francez; contribuţii în domeniile magnetismului şi radioactivităţii; împreună cu soţia sa, Maria Sklodowska Curie, a descoperit şi izolat elementele radiu şi poloniu (1898); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1903, împreună cu soţia sa şi cu Antoine Henri Becquerel (m. 1906, în urma unui accident rutier)

– 1862: S-a născut Arthur Schnitzler, scriitor şi dramaturg austriac, cel mai important reprezentant al Modernităţii vieneze; operele sale au fost adesea controversate, atât datorită francheţei în descrierea sexualităţii, cât şi pentru poziţiile sale ferme împotriva antisemitismului, în scrieri precum piesa de teatru „Professor Bernhardi” (Profesorul Bernhardi) şi „Der Weg ins Freie” (Drum deschis) (m. 1931) – 155 de ani

– 1880: S-a născut sculptorul ceh Jan Štursa (m. 1925)

– 1886: A murit poeta americană Emily Dickinson (n. 1830)

– 1890: S-a născut scriitoarea americană Katherine Anne Porter (m. 1980)

– 1891: S-a născut (la Kiev/Ucraina) Mihail Bulgakov, romancier şi dramaturg rus (m. 1940)

– 1898: S-a născut actriţa franceză Arletty (pseudonimul lui Arlette-Léonie Bathiat), vedetă a cinematografului interbelic, actriţă preferată a regizorului de film Marcel Carné (m. 1992)

– 1898: A murit violonistul şi compozitorul maghiar Ede Reményi (Eduard Reményi) (n. 1828)

– 1901: S-a născut Xavier Herbert, scriitor australian (m. 1984)

– 1909: S-a născut actorul britanic de film James Mason (m. 1984)

– 1911: S-a născut Max Frisch, dramaturg, romancier şi arhitect elveţian, unul dintre cei mai reprezentativi scriitori de limbă germană (m. 1991)

– 1915: S-a născut economistul american Paul A.(nthony) Samuelson, primul american laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1970 (m. 2009)

– 1940: S-a născut Lainie Kazan, actriţă de film şi cântăreaţă americană

– 1944: S-a născut sociologul german Ulrich Beck, autorul teoriei “societăţii riscului” (m. 2015)

– 1951: S-a născut Frank Anthony Wilczek, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2004 împreună cu David Gross și David Politzer pentru descoperirea libertății asimptotice în teoria interacțiunii tari

– 1953: S-a născut Mike Oldfield (Michael Gordon Oldfield), compozitor şi muzician poli-instrumentist britanic

– 1967: A murit pictorul american Edward Hopper (n. 1882) – 50 de ani

– 1995: A murit Eric Porter, actor englez (n. 1928)

– 2012: A murit scriitorul şi diplomatul mexican Carlos Fuentes (n. 1928, în Panama) – 5 ani

– 2013: A murit tenorul franco-australian Albert Lance (numele real, Lancelot Albert Ingram) (n. 1925)

– 2016: A murit astrofizicianul francez Andre Brahic; a descoperit inelele planetei Neptun; cunoscut pentru pasiunea sa de a populariza ştiinţele (n. 1942) – 1 an