Învestirea noului preşedinte francez, iniţiativa Beijingului de restabilire a unui Drum al Mătăsii modern, dar şi ameninţarea atacurilor cibernetice sunt teme de vârf ale presei internaţionale.
Emmanuel Macron şi-a preluat atribuţiile, devenind cel mai tânăr preşedinte al unei Franţe divizate, în care problemele economice şi îngrijorările privind securitatea cetăţenilor au dus partidele extremiste la un nivel record, scrie Bloomberg. Le Vif observă că în discursul său vibrant de învestitură Macron a promis că va restaura încrederea francezilor şi că nu va ”ceda nimic din angajamentele luate” în campanie, pledând pentru „reconciliere şi unitate”. Nici Europa nu a fost uitată, noul preşedinte francez promiţând, potrivit Le Monde, o refondare şi o relansare a Uniunii Europene astfel încât aceasta să „ne protejeze şi să ne permită să ne afirmăm valorile în lume”. În prima sa săptămână de preşedinţie, cel mai tânăr locatar de la Palatul Élysée va fi deosebit de vizibil atât în politica internă, prin numirea noului guvern, cât şi pe scena internaţională, unde Macron va perpetua tradiţia franceză efectuând prima deplasare în străinătate la Berlin, pentru a se întâlni, luni după-amiază, cu cancelarul german Angela Merkel, notează Le Figaro. „Macron – un semnal de speranţă pentru Europa”, consideră preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, care, într-un interviu pentru Salzburger Nachrichten, şi-a exprimat convingerea că va colabora bine cu noul preşedinte francez pentru aplicarea agendei pozitive a şefilor de stat şi de guvern care au ales să promoveze Europa, o agendă care include o apărare europeană comună, o Europă mai socială, întărirea uniunii monetare şi economice, mai multă securitate şi prosperitate obţinute împreună.
Între timp, Beijingul propune o „globalizare made in China” constată Le Monde. Promiţând finanţări de peste 100 de miliarde de dolari, preşedintele chinez Xi Jinping a cerut duminică o cooperare mai strânsă între Asia şi Europa de la lupta împotriva terorismului până la realizarea de investiţii comune, detaliază Washington Post, comentând că iniţiativa lansată în cadrul unui forum la care au participat 29 de lideri din întreaga lume, este menită să crească influenţa globală a Beijingului. Încercând o revigorare a vechilor rute comerciale, printr-un nou Drum al Mătăsii, planul este extrem de ambiţios, propunând construirea de drumuri, căi ferate, porturi, conducte şi alte elemente de infrastructură care să lege China de Asia Centrală, Europa şi Africa pe mare şi pe uscat, notează şi Financial Times. Revista economică atrage atenţia că printr-un asemenea proiect Beijingul ar putea încerca să cumpere influenţă politică în regiune, exportându-şi totodată dezechilibrele economice. South China Morning Post scrie că pledând pentru comerţ liber, deschidere şi prosperitate comună, Xi Jinping proiectează China drept un conducător al comerţului şi investiţiilor globale – ceea ce vine în contrast strident cu agenda izolaţionistă a Washingtonului şi cu fracturile în creştere din Uniunea Europeană. Iniţiativa Beijingului a fost salutată de preşedintele rus Vladimir Putin, care, prezent la forum, a pledat pentru o mai mare integrare euro-asitatică, observă Shanghai Daily.
În timp ce preşedintele chinez se pregătea să-şi deschidă ambiţiosul summit global, împărtăşindu-şi viziunea paşnică de cooperare, Coreea de Nord s-a gândit să fure luminile rampei, lansând o rachetă balistică ce a traversat 700 de kilometri până să aterizeze în apele mării între Japonia şi Coreea de Sud, scrie The Sydney Morning Herald. Reacţiile internaţionale nu au întârziat să apară.”Lansarea de rachete nu este o cale de a vorbi cu Statele Unite” a avertizat ambasadorul american la Naţiunile Unite, Nikki Haley, citată de Washington Post. Cotidianul american comentează că racheta testată a parcurs o distanţă semnificativ mai mare decât celelalte, ceea ce ar fi un indiciu că regimul nord-coreean a testat un nou tip, posibil un precursor al unei rachete balistice intercontinentale capabile să ajungă până în America. Coreea de Nord este de prea mult timp o ameninţare evidentă, consideră Casa Albă, cerând noi sancţiuni, potrivit New York Times. Iar UE şi NATO au condamnat noile teste nucleare, cerând regimului izolaţionist de la Phenian să abandoneze programul de înarmare şi să se conformeze obligaţiilor internaţionale, scrie şi Politico.
Atacurile cibernetice de mare amploare lansate vineri provoacă noi temeri de creştere a virusărilor informaţionale odată cu revenirea oamenilor la muncă de luni, scrie The Independent. Personalul tehnic s-a străduit duminică să repare calculatoarele infectate, pe fondul temerilor că virusul de tip ransomware (care cere o răscumpărare), care a oprit funcţionarea unor fabrici auto, spitale, magazine şi şcoli ar putea provoca un nou dezastru luni, când angajaţii se vor loga din nou la ele, explică Newsweek. Citând date Europol, revista americană scrie că „atacurile informatice au afectat cel puţin 200.000 de computere, din cel puţin 150 de ţări”, dar că amploarea provocată de atacul de vineri rămâne încă necalară. „Alertă globală de noi atacuri cibernetice”, titrează şi Financial Times, citând serviciile britanice de securitate care duminică au avertizat că lumea afacerilor trebuie să se pregătească de noi atacuri săptămâna aceasta, posibil „pe o scară mai mare”. (Carolina Ciulu)/cciulu/sdm2
