Revista presei internaţionale – 1 iunie 2017

Sărbătorită în fiecare an la 1 iunie, Ziua Internaţională a Copilului apreciază rolul generaţiilor următoare în configurarea viitorului lumii. Cu această ocazie, UNICEF atrage atenţia şi luptă prin programele sale împotriva „pericolului silenţios” al malnutriţiei, estimând că 7,5 milioane de suflete se confruntă cu acest flagel. Totodată, UNICEF avertizează că 50 de milioane de copii sunt supuşi riscului conflictelor şi crizelor, în 48 de ţări, din Siria, până în Yemen sau Irak, din Sudanul de Sud, până în Nigeria, casele şi şcolile lor sunt sub asediu, speranţele le sunt distruse, iar viitorul pus sub semnul necunoscutului.
În Afgansitan, un nou act de maximă violenţă a survenit în cartierul diplomatic din Kabul, într-una dintre cele mai securizate zone, scrie presa internaţională. Atentatul comis în capitala afgană a făcut sute de răniţi şi morţi, iar reprezentanţele diplomatice ale Germaniei, Franţei, Bulgariei şi Indiei au fost afectate de suflul exploziei, potrivit publicaţiei Afghanistan Times. Talibanii au negat orice implicare, potrivit ziarului pakistanez The News, principala mişcare insurgentă din ţară condamnând acest tip de atacuri asupra populaţiei. Şi NATO a condamnat „ipocrizia unui inamic care continuă să semene moarte în rândurile civililor nevinovaţi, citează ziarul local ToloNews. Grupările teroriste din Afganistan s-au întărit, pe fondul unei deteriorări a securităţii, fapt ce ar putea înclina balanţa în favoarea celor care susţin o sporire a numărului de trupe, conchide Russia Today.
Ministerul rus de Externe a expulzat cinci diplomaţi moldoveni, ca răspuns la măsura similară luată recent de Republica Moldova, anunţă Unimedia, citând Ria Novosti, în timp ce la Chişinău continuă scandalul generat de acest demers. The Washington Post notează că preşedintele Igor Dodon a calificat expulzarea diplomaţilor ruşi drept „un gest dezgustător împotriva partenerului strategic”, în timp ce Rusia a sugerat că măsura ar putea fi „un ordin al Occidentului” şi a apreciat că „este o veste foarte proastă pentru relaţiile bilaterale moldo-ruse”, adaugă Ria Novosti. Premierul moldovean Pavel Filip a explicat motivele pentru expulzare, făcând referire la date ale serviciilor de securitate, fără a da detalii, precizează Ria Novosti. Totuşi, Igor Dodon speră să discute cu Vladimir Putin, între altele, şi problema expulzării reciproce a diplomaţilor, în timpul vizitei sale la Sankt Petersburg, unde participă la lucrările Forumului Economic Internaţional, completează Tass.
La Bruxelles, Uniunea Europeană analizează măsuri de consolidare a eurozonei, titrează The Wall Street Journal. Zona formată din 19 ţări trebuie să ia în considerare reforme privind un buget şi obligaţiuni comune, se arată într-un plan publicat de Comisia Europeană, scrie Europe Online Magazine. Propunerile cuprind diferite idei, inclusiv introducerea unui fond comun pentru şomaj şi a un trezorier permanent al Eurogroupului. În acelaşi timp, Eurostat a anunţat că inflaţia în zona euro a scăzut în mai la 1,4%, de la 1,9% în aprilie, informează Financial Times. În plus, Eurostat a raportat că rata şomajului în întreaga UE a fost de 7,8% în aprilie, cea mai scăzută înregistrată din decembrie 2008, ţările cu cel mai mic şomaj fiind Cehia, Germania şi Malta, scrie Financial Times.
Armata americană a anunţat că a testat cu succes o simulare de interceptare a unei rachete balistice intercontinentale, ca răspuns la ameninţarea nucleară tot mai mare a Coreei de Nord, anunţă Stars and Stripes. Cât de importante sunt, în secolul nostru, cele patru sute de rachete strategice depozitate în silozuri sub câmpiile din Colorado, Nebraska, Wyoming, Montana şi Dakota de Nord? se întreabă Los Angeles Times. Pentagonul intenţionează să înlocuiască aproape în întregime arsenalul său nuclear, la un cost de circa un trilion de dolari, continuă ziarul american, precizând că preţul modernizării va atinge apogeul în jurul anului 2025 şi se va intersecta cu mari creşteri de cheltuieli destinate altor programe, destinate contaterorismului, atacurilor cibernernetice şi tehnologiei spaţiale. Şi în Rusia, liderii militari redefinesc agenda reînarmării până în 2025, într-un efort de a continua un program de 337 de miliarde de dolari început în 2011, care se va încheia în 2020, notează Defense News. Potrivit ziarului Kommersant, modernizarea militară rusească se va concentra masiv pe construirea triadei nucleare a ţării, constituită din rachete balistice, submarine şi bombardiere strategice. Totodată, Pakistanul, India şi Israelul continuă să se doteze cu noi sisteme şi arme nucleare, scrie revista Jane’s Defense. China, la rândul său, îşi actualizează capabilităţile nucleare, relatează China Daily, iar Corporaţia Industriei Aerospaţiale din China (CASIC) susţine că ar fi dezvoltat un nou tip ultrarapid de interceptor antirachetă, capabil să detecteze un proiectil cu o viteză de zece ori mai mare decât a celui mai rapid glonţ.

Cristina Zaharia