În ultimul timp, o serie de ţări ale lumii, şi nu dintre cele mai neînsemnate, fac obiectul unor sancţiuni sau sunt boicotate pe plan internaţional, iar acuzaţiile la adresa lor depăşesc domeniul economic sau comecial, fiind mai degrabă de ordin politic. În această situaţie, presa internaţională nu se limitează doar la a le anunţa, ci încearcă să găsească şi explicaţii.
De exemplu, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a criticat recentele sancţiuni impuse Qatarului. Potrivit ziarului turc „Sabah”, „preşedintele Erdoğan le-a calificat drept inumane şi străine de Islam”. Ziarul aminteşte că „declaraţia a fost făcută în cursul unei reuniuni a grupului parlamentar al Partidului Dreptate şi Dezvoltare (AKP)”. O altă sursă din Orientul Mijlociu, publicaţia israeliană „Arutz Sheva”, îl citează pe „ministrul de externe al Qatarului, Şeicul Mohammed bin Abdulrahman Al-Thani, care a denunţat sancţiunile impuse ţării sale de către Arabia Saudită şi aliaţii acesteia, calificându-le ca fiind ‘nedrepte’ şi ‘ilegale'”. Aflat la Paris, ministrul din Qatar a spus că „nimeni nu are dreptul să pună în discuţie vreun aspect al politicii noastre externe, indiferent care ar fi acela”. Şi tot ziarul israelian adaugă că „ministrul a pledat pentru ‘un dialog bazat pe probe clare cu privire la presupusul sprijin pe care Qatarul l-ar acorda organizaţiilor teroriste'”.
În cazul Rusiei, sancţiunile impuse de Uniunea Europeană şi de Statele Unite sunt un subiect intrat de mai multă vreme în vizorul ziarelor străine.
Din cotidianul american „The Washington Post”, aflăm că „senatorii din Congresul SUA au ajuns la un acord substanţial pe tema unei legi care vizează întărirea sancţiunilor impuse Rusiei”. Ziarul îl citează pe senatorul republican Bob Corker, preşedintele comisiei senatoriale vizând politca externă, care ar fi declarat: „Trebuie să cred măcar că Administraţia Trump se va gândi cel puţin să o sprijine”. „Urmărim cu atenţie mersul iniţiativelor în privinţa sancţiunilor. Kremlinul consideră aceste propuneri ca fiind nejustificate”, ar fi declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat fiind de publicaţia rusă „Vestnik Kavkaza”.
Cât despre respectarea drepturilor omului în Rusia, evenimentele vorbesc de la sine. Cotidianul italian „Corriere della Sera” anunţă „arestarea pentru 30 de zile a opozantului rus Aleksei Navalnîi în urma unei demonstraţii de protest desfăşurate la Moscova”. Referindu-se la acelaşi eveniment, publicaţia germană „Tageschau” subliniază că, „în urma protestelor de luni din Rusia, numai în Moscova au fost operate sute de arestări”. Rămânând în contexul opoziţiei faţă de regimul preşedintelui rus Vladimir Putin, o ştire ne readuce în minte asasinarea ziaristei Anna Politkovskaia, survenită acum mai bine de zee ani. Ziarul francez „Le Figaro” anunţă că „Lom-Ali Gaitukaiev, cel care a pus la cale asasinarea jurnalistei, a decedat ieri în închisoarea unde urma să-şi petreacă restul vieţii”.
Dar dacă o parte din ruşi şi o bună parte a lumii îşi manifestă opoziţia faţă de Vladimir Putin, preşedintele rus pare să-şi fi găsit un portretist cel puţin surprinzător în persoana unui mare regizor american. Este vorba despre Oliver Stone, care a realizat un interviu de patru ore cu preşedintele Putin şi în care, printre altele, potrivit ziarului francez „Le Point”, regizorul afirmă fără urmă de ironie: „Sunteţi un excelent director general de întreprindere. Rusia este întreprinderea dvs.” Iar relatările de presă abundă: „Putin susţine că a fost insultat şi maltratat”, titrează cotidianul britanic „The Idependent”. Desfăşurat în capela prezidenţială de la Kremlin, „interviul dezvăluie un interlocutor extrem de inteligent”, opinează britanicul „The Guardian”. Cu credinţa însă preşedintele rus pare să stea mai prost. Întrebat dacă cineva a îngenunchiat vreodată în capelă, Putin răspunde: „Da, genoflexiunile sunt permise”.
(Alexandru Danga, genţia de Presă RADOR)
