Marea Britanie a început în mod oficial negocierile de separare de Uniunea Europeană, marcând – după cum observă Le Soir – „desfiinţarea a 44 de ani de mariaj”. Prima etapă „urmează să fie consacrată găsirii unui acord pe trei dosare considerate prioritare de cei 27: soarta, după Brexit, a expatriaţilor europeni din Regatul Unit şi a britanicilor stabiliţi în UE, problema frontierei irlandeze şi „decontările financiare”, adică plata de către Londra a tuturor angajamentelor financiare luate în cadrul UE”, mai arată Le Soir. În timp ce mai multe voce se fac auzite în Uniune cerând un Brexit dur, Germania avertizează că această soluţie ar putea duce la pierderea Theresey May ca partener de dialog, opinează The Telegraph. „Germania a sugerat că este dispusă să facă unele concesii Londrei în privinţa Brexitului în contextul temerilor că negocierile s-ar putea împotmoli dacă Theresa May îşi pierde postul de premier ca rezultat al unui joc dur al Bruxelles-ului. Berlinul ar fi deschis să arate flexibilitate în cursul negocierilor şi să ofere Marii Britanii un aşa-zis Brexit blând”, mai arată The Telegraph. Iar Bloomberg comentează – cităm – că „Pârghiile lui May se diminuează în timp ce ea se apără de oponenţii politici de acasă, unii chiar din propriul guvern. May a convocat votul pentru a zdrobi opoziţia faţă de viziunea ei legată de Brexit iar după ce în timpul campaniei ea a avertizat în legătură cu posibilitatea ca un premier slab şi instabil să intre în negocieri, acum descoperă că această descriere i se aplică”. Confruntată pe de o parte cu problema Brexit şi disputele politice în centrul cărora se află, premierul May are de rezolvat o problemă tot mai spinoasă a terorismului, care face noi victime. Theresa May a criticat în termeni duri – notează The Guardian – atacul de la Londra în care o persoană a intrat cu maşina într-un grup de credincioşi aflaţi lângă o moschee. Primarul Londrei subliniază la rândul său că „este vorba de un atac împotriva noastră a tuturor, împotriva valorilor toleranţei, libertăţii şi respectului”, mai arată The Guardian. Dincolo de Canalul Mânecii, presa comentează victoria obţinută de partidul preşedintelui Macron la alegerile parlamentare. Le Monde scrie că „Fără surpriză, partidul lui Emmanuel Macron a câştigat o netă majoritate a deputaţilor în Adunarea Naţională” dar remarcă totodată faptul că scrutinul a fost marcat de un absenteism record. Le Figaro scrie despre agenda politică încărcată a următoarelor zile şi aminteşte remanierea guvernamentală, alegerea conducerii Adunării Naţionale şi apoi votul de încredere al legislativului la adresa guvernului. Trăgând linie după exerciţiile electorale cu care s-au confruntat mai multe state europene, publicaţia portugheză Diario de Noticias titrează „Un an electoral hotărâtor în Uniunea Europeană”, vorbind despre „testarea la urne a sprijinului real al eurosepcticilor şi al populiştilor”. „Hotărâţi să slăbească guvernele conduse de partidele aşa-zis convenţionale şi dorind, în unele cazuri, să ajungă, chiar, la putere, Geert Wilders, în Olanda, Marine Le Pen, în Franţa, Nigel Farage, în Regatul Unit, şi-au ratat, însă, obiectivele”. Iar în toamnă, „Angela Merkel, liderul Uniunii Creştin-Democrate, este hotărâtă să obţină un al patrulea mandat la alegerile legislative din 24 septembrie”, mai scrie Diario de Noticias. O agendă politică internă încărcată pentru cancelarul Merkel, care îşi continuă în paralel şi seria de contacte externe, în acest sens presa menţionând întâlnirea cu preşedintele României. Aflat la Berlin cu ocazia celei de a 50-a aniversare a relațiilor diplomatice dintre România și Germania – după cum observă publicaţia Balkan Insight – Klaus Iohannis a vorbit despre criza politică internă, despre relaţiile economice cu Germania dar şi despre recenta sa întâlnire cu preşedintele SUA. Iohannis a informat-o pe Merkel cu privire la conversația sa cu Trump și că au ajuns la aceeași concluzie: relațiile cu SUA trebuie să continue, în ciuda poticnelilor recente. Balkan Insight mai notează că România, principala bază a NATO în regiunea Mării Negre și a Balcanilor, „susține o creștere a prezenței NATO în regiune, deoarece consideră politica rusă în zonă ca fiind agresivă”. Despre securitate şi schimburile uneori tăioase de replici pe această temă dintre Statele Unite şi Rusia scrie şi RIA Novosti, în contextul în care coaliţia internaţională din Siria a doborât un avion militar al Damascului. Rusia vorbeşte despre – cităm – „o agresiune militară” şi „o încălcare cinică a suveranității statului respectiv” în timp ce coaliţia a motivat că aeronava de tip Su-22 arunca bombe asupra forțelor de opoziție din regiunea Raqqa. În încheiere, reţinem şi o informaţie din domeniul economic: „Băncile greceşti îşi iau la revedere de la Balcani”, scrie portalul Insider.gr. Una după alta, bănci precum National Bank of Greece, Alpha Bank, Piraeus Bank şi Eurobank îşi lichidează poziţiile din Balcani şi Europa de Sud-Est în cadrul procesului de restructurare a sectorului până la sfârşitul anului 2018. „Creditorii europeni au silit băncile greceşti să-şi vândă ‘argintăria’ din Balcani şi Europa de Sud-Est”, conchide Insider.gr
(Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)
