Criza nord-coreeană ţine în continuare capul de afiş în presa internaţională, alături de pregătirile pentru turneul care îl aduce din nou pe preşedintele american în Europa şi a cărui primă escală este Varşovia.
„Statele Unite avertizează Coreea de Nord că sunt gata de luptă în cazul unei provocări, în timp ce Phenianul susţine că a înregistrat un nou succes în înarmarea sa, după lansarea unei rachete balistice intercontinentale”, relatează Wall Street Journal. „Testul cu rachetă evidenţiază eşecul politicii naive a lui Trump privind Coreea de Nord”, opinează Washington Post, cu menţiunea că liderul de la Casa Albă nu a avut niciodată un plan pentru a trata cu Phenianul. În scchimb, Pentagonul a elaborat şi a perfecţionat de-a lungul deceniilor numeroase planuri de război pentru Coreea de Nord, observă New York Times. Dar, atenţionează acelaşi cotidian american, „opţiunile militare sunt mai sumbre ca oricând”, căci „un atac chirurgical ar putea transforma rapid Coreea de Nord într-un carnagiu” şi ar putea duce la un „număr uimitor de victime civile în Sud şi perspectiva unui război nuclear”. Şi în aceeaşi notă, citat de acelaşi cotidian new-yorkez, un general american avertizează că singurul lucru care poate opri un război este „reţinerea”. Exact reţinerea este recomandată de preşedinţii Rusiei şi Chinei, care promovează o iniţiativă comună de soluţionare a conflictului din Peninsula Coreeană prin îngheţarea programului de înarmare al Phenianului concomitent cu oprirea manevrelor militare comune SUA-Coreea de Sud, citim în jurnalul spaniol El Mundo. „Putin şi Xi încearcă să limiteze rolul SUA în criza coreeană”, remarcă The Times, iar ziarul portughez Diario de Noticias conchide că „important în acest moment este faptul că liderul nord-coreean Kim Jong-un îşi continuă logica de înarmare, indiferent la ameninţările proferate de SUA, la presiunile exercitate de China şi la sancţiunile adoptate de Naţiunile Unite”. Iar soluţia, deloc facilă, crede cotidianul lusitan, ar putea însemna acceptarea statutului nuclear al Phenianului concomitent cu iniţinerea unui dialog intercoreean „care pe de o parte să-l liniştească pe Kim, iar pe de altă parte pe cei care se tem că el este un lunatic agresiv”. Deocamdată, liderul de la Casa Albă este aşteptat în Europa, iar prima escală o face la Varşovia, înainte de a ajunge la Hamburg pentru a participa la summitul G-20. „De ce Polonia?” – se întreabă Le Monde şi opinează că „dacă preşedintele american nu a acordat atenţie iniţiativei venite din partea Poloniei imediat după alegerea sa, acum a devenit brusc interesat după dezastruoasa sa primă vizită în Europa, de la sfârşitul lunii mai, cu ocazia summitului NATO şi G-7”. Şi asta pentru că „Trump împărtăşeşte cu liderii acestei ţări, în special cu Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului Dreptate şi Justiţie, un anumit număr de valori şi de poziţii populiste, de la sentimentul anti-imigraţie, la declaraţiile ostile la adresa musulmanilor, euroscepticism, suveranism sau naţionalism”, punctează cotidianul parizian. Adică, conchide Le Monde, „pe scurt, Donald Trump este mult mai apropiat de ideile lui Jaroslaw Kaczynski decât de cele ale cancelarului Angela Merkel”. Pentru cotidianul polonez Rzeczpospolita, vizita lui Trump la Varşovia este „o lecţie de pragmatism” întrucât oaspetele american vine în capitala poloneză „în rolul de lider al celei mai mari puteri mondiale şi totodată garantul securităţii graniţelor ţării” şi „reprezintă cel mai mare investitor mondial” şi un „viitor garant al echilibrului energetic mondial”. Exact obiectivul vizat de iniţiativa Celor Trei Mări, din care face parte şi România, care promovează „o mai mare independenţă energetică faţă de Moscova, care uneori a folosit livrările de gaze şi petrol pe post de instrument politic” în relaţiile cu unele ţări din Europa Centrală şi de Est, după cum remarcă Washington Post. Cotidianul belgian Le Soir se întreabă totuşi dacă nu cumva summitul Celor Trei Mări nu ar putea fi o contrapondere la puterea franco-germană şi atenţionează că „iniţiativa suscită temeri legate de crearea unor noi diviziuni intraeuropene”. Şi dacă în prima escală a turneului său european, Trump s-ar putea bucura de o primire călduroasă, Der Spiegel notează că înainte de summitul G-20 de la Hamburg „cancelarul Merkel este preocupat că întâlnirea s-ar putea sfârşi într-un fiasco” întrucât „conflictul comercial al UE cu SUA ameninţă să ia proporţii”, iar Bruxelles-ul şi Washington-ul deopotrivă „iau în considerare instituirea unor sancţiuni” în condiţiile în care „administraţia Trump reneagă numeroase acorduri convenite de G-20 deoarece nu vede lumea ca pe o comunitate globală ci ca pe o arenă în care ţările se angajează şi concurează pentru a obţine avantaje”. În fine, presa internaţională în frunte cu cea franceză îi aduce un ultim omagiu doamnei Simone Veil, care a fost ministru al sănătăţii în timpul preşedinţiei lui Valery Giscard d’Estaing şi a deţinut funcţia de preşedinte al Parlamentului European şi care potrivit unei decizii a preşedintelui Macron îşi va dori somnul de veci în Domul Invalizilor. Iată cum o descrie, în paginile ziarului francez Le Figaro, scriitorul Jean d’Ormesson care a rostit discursul la primirea ei în Academia Franceză: „Simone Veil (supravieţuitoare a Holocaustului) a fost mai presus de mediocritatea şi de meschinăria lumii”.
Adriana Buzoianu, RADOR
