Presa internaţională relatează pe larg despre amplele exerciţii militare de antrenament ale NATO în Europa de Est. Şi în România, circa 5.000 de militari ai NATO şi ai unor ţări partenere participă la evenimente de instruire, notează The Washintgton Post. Trupe din România, SUA, Ucraina, Armenia şi Croaţia au efectuat exerciţii de tragere la baza Cincu, susţinute de aeronave militare americane şi româneşti, detaliază ABC News. Artileria, elicoptere Apache, avioane de luptă MiG-21 au sfredelit cerul, în timp ce peste 4200 de soldaţi au participat la manevre destinate pregătirii pentru un adversar sofisticat, adaugă Stars and Stripes. Deşi adversarul nu a fost numit, exerciţiul vine într-un moment în care Occidentul este preocupat de o Rusie mai agresivă, iar în ultimii trei ani, SUA au accelerat ritmul operaţiunilor, cu exerciţii mai mari şi mai intense, menite să susţină capacitatea aliaţilor de a lupta împreună, subliniază Stars and Stripes. Departamentul de Stat al SUA a aprobat planurile de vânzare către Australia, de armament pentru tancuri, către Olanda, de rachete Hellfire, şi către România, de sisteme de apărare şi rachete Patriot, în valoare de 3,9 miliarde de dolari, informează presa americană. În context, România afirmă că achiziţiile sale de sisteme de rachete Patriot sunt menite consolidării apărării şi garantării securităţii românilor, nu tensionării relaţiilor cu Rusia, citează The New York Times declaraţia preşedintelui Klaus Iohannis. De ce vând SUA României rachete în valoare de câteva miliarde de dolari? întreabă publicaţia americană The Motley Fool şi răspunde: „De la frontiera românească, până la baza navalã ruseascã de la Sevastopol, este o distanţã de mai puţin de circa 320 de kilometri cu barca sau cu avionul de luptã. Un avion de luptă Su-27, amplasat în Transnistria, de exemplu, ar putea ajunge la graniţa cu România, la doar 120 de kilometri, în mai puţin de trei minute”, subliniază publicaţia americană şi conchide: „Aceste două realităţi arată de ce România, membră a NATO, doreşte să îşi consolideze apărarea aeriană şi de ce guvernul SUA îi va satisface această solicitare”. În plus, Centrul de pregătire de la Cincu va fi modernizat, în vederea întăririi capabilităţii forţelor NATO, anunţă Defense News. În acelaşi timp, Turcia a convenit achiziţionarea de rachete defensive de la Rusia, titrează EUObserver. Ankara va plăti Moscovei 2,2 miliarde de dolari pentru sistemul defensiv avansat de rachete S-400, într-un semn de îndepărtare de NATO, opinează Bloomberg. Într-un interviu acordat postului american HBO, în care a comentat legăturile cu SUA şi pericolul unui război nuclear, liderul Ceceniei, Ramzan Kadîrov, a declarat că, în cazul în care ţara sa „ar fi complet distrusă, rachetele sale nucleare ar fi lansate automat şi ar zgudui întreaga lume”, citează Rosbalt.
La Paris, după o săptămână intensă, marcată de vizitele preşedintelui american Donald Trump şi cancelarului german Angela Merkel, într-un amplu interviu acordat publicaţiei „Journal du dimanche”, preşedintele Emmanuel Macron se declară optimist privind demersul său diplomatic fără precedent, pentru relansarea Europei şi conducerea Franţei, ca şi pentru redresarea relaţiilor internaţionale între marile puteri. Macron a declarat pentru „Journal du dimanche” că Rusia şi Franţa acţionează împreună în problema luptei împotriva hackerilor, însă în ceea ce priveşte Siria, abordarea s-a schimbat cu desăvâşire, Parisul fiind de neînduplecat în problema folosirii armamentului chimic. Tot în „Journal de dimanche”, Emmanuel Macron se arată încrezător în puterea sa de a-şi convinge omologul american să revină asupra deciziei privind acordul climatic de la Paris, după ce ambii lideri au recunoscut existenţa unei legături între încălzirea gobală şi terorism.
Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, este cel mai nepopular şef de stat din ultimii 70 de ani, potrivit rezultatelor unui sondaj efectuat de ABC News şi The Washington Post. Cota de popularitate a lui Trump a atins un minim istoric, titrează Newsweek, citând acelaşi sondaj, potrivit căruia numai 36% dintre americani aprobă performanţa lui Trump ca preşedinte, cu 6 puncte mai puţin de la marcarea a o sută de zile de mandat. Mai mult, 48% dintre americani cred că America este mai slabă de când a venit Trump la putere, iar 66% nu au încredere că liderul de la Casa Albă reprezintă cu adevărat interesele ţării lor în negocierile cu liderii străini. O veste mai bună vine de la cei 43% care aprobă gestionarea economiei. În plus, The Wall Street Journal adaugă că sprijinul pentru Trump rămâne puternic în statele care l-au susţinut mereu, potrivit unui sondaj Wall Street Journal/NBC News. Referitor la politica lui Trump faţă de Rusia, 48% dintre respondenţi nu au încredere într-un dialog Trump – Putin, menţionează Rosbalt. 60% dintre americani cred, totuşi, că Rusia ar fi încercat să-l ajute pe Trump să devină preşedinte.
Cristina Zaharia
