RADOR: Iohannis şi secuii

Preşedintele Klaus Iohannis a continuat turneul în ţară şi a efectuat o vizită în judeţele Harghita şi Covasna. Scopul declarat al întâlnirilor care au avut loc în cele două judeţe – aşa cum informează RADOR – a fost ca preşedintele să se informeze despre problemele localnicilor. Spre deosebire de celelalte vizite similare, aceasta are o sensibilitate aparte, având în vedere că reprezentanţii politici ai judeţelor amintite sunt adepţi ai autonomiei teritoriale – concept nu îndeaproape definit – la care și-ar dori să se alăture şi Klaus Iohannis.

Am putea spune că vizita preşedintelui este binevenită, pentru că judeţele Harghita şi Covasna au foarte multe probleme. În timp ce salariul mediu net în Bucureşti conform Institutului Naţional de Statistică de este de 2857 de lei, în Harghita acesta este abia puţin mai mult de jumătate, fiind doar 1483 lei, situându-se pe ultimul loc în clasamentul judeţelor. Situaţia este similară, dacă ne uităm și la rata şomajului (1,5% în Bucureşti, 5,7% în Harghita), precum și la investiţiile străine (59,2% în Regiunea Bucureşti-Ilfov şi 9,7% în Regiunea Centru). De asemenea, există serioase probleme cu infrastructura rutieră a celor două judeţe. Toată aceste probleme merită şi trebuie abordate în cadrul unei strategii de dezvoltare naţionale şi din acest punct de vedere vizita preşedintelui Iohannis este binevenită.

Se pare însă că atât preşedintele, cât şi gazdele lui – preşedinţii consiliilor judeţene din Harghita şi Covasna, Borboly Csaba, respectiv Tamás Sándor, au avut alte agende. Klaus Iohannis a fost întâmpinat cu steagul secuiesc şi cu intonarea imnului secuiesc, iar acesta a donat tricolorul românesc primarului din Miercurea Ciuc, Ráduly Róbert şi şi-a exprimat îngrijorarea pentru acei tineri din zonă care nu vorbesc limba română. A subliniat totodată că sprijină autonomia locală, dar nu este de acord cu autonomia teritorială, pe criterii etnice.

Având în vedere această atmosferă, e greu de presupus că s-a putut rezolva ceva din problemele reale ale zonei. Este de observat, că această turnură emoţională a vizitei a fost indusă de către liderii locali, care l-au copleşit pe Klaus Iohannis cu gesturi simbolice şi oarecum iritante pentru nemaghiari, obligându-l pe acesta să reacţioneze în consecinţă. Motivul nu este doar lipsa de diplomaţie şi de inspiraţie a liderilor locali. Deşi în urmă cu doi ani şi jumătate, cu ocazia alegerilor prezidenţiale, populaţia acestor două judeţe a votat într-un procent de 90% cu Klaus Iohannis, relaţiile dintre preşedinte şi liderii locali ai UDMR s-au răcit după ce preşedintele a declarat în Germania că problema minorităţilor este rezolvată în România. În aceste condiţii conducătorii politici ai celor două judeţe au dorit să dea un semnal propriului electorat, arătând, că nu au abandonat proiectele naţionale, cu care au câştigat alegerile. Să nu uităm totodată, că zilele acestea se desfăşoară Universitatea de Vară de la Tuşnad, manifestare care este organizată de a 28-a oară şi în mod tradiţional este un for al grupărilor radicale ale politicienilor maghiari din UDMR precum şi din afara UDMR-ului. Preşedinţii consiliilor judeţene şi primarii din municipiile Miercurea Ciuc (Ráduly Róbert) şi Sfântul Gheorghe (Antal Árpád) vor participa la această manifestare organizată şi finanţată în mod tradiţional de Fidesz (partidul de guvernământ din Ungaria) şi probabil că au vrut să-și impresioneze  auditoriul cu atitudini mai pitoreşti.

Astfel s-a irosit şansa unui dialog real între reprezentanţii legitimi ai zonei şi cei ai statului român. Actorii – mai ales cei maghiari – au preferat să se închidă în retorica aducătoare de voturi şi popularitate, decât să abordeze problemele cele mai stringente ale populaţiei maghiare şi române din Harghita şi Covasna.

Ervin Székely, RADOR