După „ameninţările neobişnuit de războinice” dintre preşedintele american Donald Trump şi Coreea de Nord pe fondul temerilor că Phenianul se pregăteşte să lanseze o rachetă spre teritoriul american, liderul nord-coreean şi SUA dau semnalul întoarcerii la diplomaţie, afişând dorinţa de a evita o adâncire a crizei, observă Chicago Tribune. „Kim Jong-un pune pe „pauză” proiectul de tiruri de rachete spre insula americană Guam, dar a avertizat că acest exerciţiu foarte provocator va merge înainte în cazul unor noi „acţiuni iresponsabile” ale Washingtonului şi că „va mai urmări puţin comportamentul idiot şi stupid al yankeilor”, scrie Le Soir. Statele Unite rămân interesate în a avea un dialog cu liderul nord-coreean, dar totul depinde de Phenian, a transmis marţi secretarul de stat, Rex Tillerson, citat de Washington Post. Anterior, într-un articol scris pentru Wall Street Journal, Rex Tillerson împreună cu şeful Pentagonului, James Mattis, precizaseră că obiectivul Washingtonului nu este o „schimbare de regim la Phenian sau o accelerare a unificării celor două Corei”, ci o denuclearizare completă şi verificabilă a Peninsulei Coreene. Cei doi secretari americani au dedicat o bună parte din acest articol Chinei „de la care lumea aşteaptă şi are nevoie să facă mai mult”. Beijingul trebuie să-şi asume rolul de lider în securitatea regională din Asia şi să exercite presiuni economice şi diplomatice decisive pentru a convinge Phenianul să abandoneze drumul periculos pe care merge, cere Washingtonul prin vocea celor doi oficiali. Beijingul, la rândul său, a salutat poziţia exprimată de Rex Tillerson şi James Mattis în articolul din Wall Street Journal şi a opinat că în criza nord-coreeană ne aflăm într-un „moment de cotitură”. „Noi sperăm că de acum înainte toate părţile implicate să contribuie, prin vorbele şi acţiunile lor, mai curând la stingerea focului tensiunilor actuale decât să arunce gaz pe foc”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, citată de Le Point. Ziarul francez mai scrie că Beijingul face apel la reluarea „convorbirilor în şase” (China, Statele Unite, Rusia, Japonia şi cele două Corei) întrerupte în 2009.
Pe plan european, preşedintele francez Emmanuel Macron face bilanţul primelor sale 100 de zile de mandat. „Macron deopotrivă omnipotent şi vulnerabil” constată Le Figaro, comentând că după o perioadă scurtă, dar intensă de grație „efectul Macron“ pare în mare măsură stins, dacă luăm în considerare scăderile însemnate din sondaje înregistrate de preşedintele francez. În ciuda acestor auspicii proaste, majoritatea aflată la putere este hotărâtă însă să pună accent pe bilanţul pozitiv al acestei prime perioade dintr-un mandat de cinci ani, mai scrie Le Figaro. Acest lucru reiese şi dintr-o postare pe Facebook, preluată de Le Monde, în care purtătorul de cuvânt al guvernului francez este părere că aceste prime o sută de zile au permis „punerea bazelor unei transformări profunde”. Foreign Policy consideră însă că „revoluţia lui Macron s-a terminat înainte de a începe”. După ce a câştigat cu promisiunea revigorării politicii, societăţii şi economiei franceze, acum această dramatică scădere în sondaje, cea mai mare înregistrată de un preşedinte francez în ultimii 20 de ani, ar indica un „sentiment de suspiciune” în rândul francezilor cu privire la adevărata natură a revoluţiei promise de Macron, suspiciune datorată în parte şi amatorismului echipei sale, comentează revista americană. „Ignoraţi criticile – Primele zile ale lui Emmanuel Macron au mers remarcabil de bine” consideră The Independent. A conduce Franţa este o misiune ingrată şi chiar dacă imaginea sa de băiat silitor şi capabil să facă multe pare să pălească, acţiunile şi politicile lui Macron arată că este un reformator hotărât să lupte pentru a transforma societatea franceză cum nimeni dintre predecesorii săi nu a mai făcut-o până acum, explică ziarul britanic. Cotidianul grec Kathimerini aşteaptă acţiunile preşedintelui francez pentru o unificare mai profundă a Europei. Criza greacă a arătat, la numai zece ani de la crearea monedei comune, că zona euro este incapabilă să impună respectarea unor norme în ceea ce priveşte datoria şi cheltuielile publice, aminteşte Kathimerini, subliniind necesitatea unei regândiri a proiectului european. Victoria lui Macron a acţionat ca un factor catalizator pentru schimbarea poziţiei Germaniei faţă de crearea unui buget comun pentru dezvoltarea zonei euro sau faţă de crearea unui Fond Monetar European care să gestioneze, fără ajutorul FMI-ului, crizele din Europa, ceea ce va permite nu numai o reorganizare a proiectului monedei comune, ci şi o relansare a Uniunii Europene, consideră cotidianul grec.
În disputele din jurul Brexitului, liderii UE oferă un duş rece speranţelor britanicilor de a avea o perioadă de tranziţie după retragerea Marii Britanii din UE, constată The Guardian. Londra a anunţat marţi că doreşte o uniune vamală temporară post-Brexit care să menţină regimul liber de taxe şi de birocraţie timp de doi ani, o propunerea salutată de mediul de afaceri britanic, dar că îi face pe liderii UE să ridice din sprâncene, scrie Bloomberg. Replica Bruxelles-ului nu a întârziat să apară, calificând, prin vocea negociatorului Guy Verhofstadt, această idee drept „fantezistă, remarcă Express.co.uk.
Deocamdată, britanicii se pregătesc sentimental pentru un alt eveniment major. Săptămâna viitoare, celebrul ceas Big Ben din turnul clădirii Parlamentului va înceta să mai bată timp de patru ani din cauza lucrărilor de renovare a clădirii, după cum anunţă The Guardian./cciulu/avladucu
(Carolina Ciulu – RADOR)
