Revista presei internaţionale – 23 august 2017

Anunţul preşedintelui american Donald Trump că va suplimenta numărul militarilor dislocaţi în Afganistan este amplu comentat de presa internaţională dar şi de lideri politici şi militari. „Trump dă verde desfăşurării de soldaţi suplimentari în Afganistan”, titrează Le Soir şi subliniază că este vorba de o inversare a tendinţei anterioare de diminuare a numărului militarilor americani dislocaţi în această ţară. „Chiar dacă nu este o creştere spectaculoasă, Statele Unite având acum șapte ani 100.000 de soldaţi în Afganistan, ea marchează totuşi o inversare a tendinţei faţă de ultimii ani”. Într-un discurs de 20 de minute, preşedintele american nu a avansat o cifră sau o dată pentru trimiterea de trupe suplimentare însă „şi-a repetat convingerea că o retragere grăbită din Afganistan ar crea un vid de care ar profita teroriştii din Al-Qaeda ca şi din gruparea Stat Islamic”, mai arată Le Soir. „Trump trimite în Afganistan 4.000 de militari” scrie Il Giornale adăugând că „preşedintele ar fi schimbat strategia şi ar fi cedat în faţa cererilor Pentagonului privind un nou angajament” în Afganistan. „Unii leagă această decizie grea de plecarea lui Bannon, clară victorie a generalilor”. „În Afganistan are loc un conflict interminabil care a început la scurt timp după atacul de la 11 septembrie 2001 şi care continuă de aproape 16 ani cu rezultate dezamăgitoare. De fiecare dată când americanii sunt pe punctul de a se retrage sau reduc substanţial numărul soldaţilor lor, talibanii ridică sus capul”, comentează Il Giornale. Sub titlul „Afganistan: subitul acces de realism al lui Trump”, Le Monde scrie că „preşedintele american a lăsat să se înţeleagă că va cere un angajament total din partea guvernului afgan, a lansat un avertisment Pakistanului acuzat de joc dublu şi a schiţat posibilitatea unei negocieri cu talibanii pentru o soluţie politică”. Mai reticentă, Germania anunţă că nu îşi va modifica strategia pentru Afganistan. Ministrul german al apărării, citat de ziarul Stuttgarter Zeitung, arată că nu este prevăzută o creştere a numărului militarilor. „Anul trecut, am crescut numărul cu 18%, aşa că nu ne vedem în primul rând al celor cărora să li se solicite trupe suplimentare”, a spus ministrul. NATO salută decizia SUA de a suplimenta numărul trupelor din Afganistan, notează Reuters arătând că secretarul general al organizaţiei nord-atlantice a exprimat angajamentul forului pe care îl conduce faţă de operaţiunile din Afganistan şi a precizat că „aşteaptă cu interes să discute calea de urmat” cu secretarul american al Apărării şi aliaţii NATO. Pe frontul european, secretarul general NATO urmează să viziteze în cursul acestei săptămâni trupe aliate aflate în nordul Poloniei, în apropiere de frontiera cu Belarus, scrie Stars and Stripes. Publicaţia subliniază că vizita lui Jens Stoltenberg are loc înaintea unui exerciţiu militar de amploare organizat în Belarus de Rusia şi ţara gazdă, la care ar urma să participe peste 12.000 de militari. Stars and Stripes aminteşte că trupe NATO şi americane au fost desfăşurate în Polonia în cursul acestui an ca răspuns la îngrijorările Varşoviei legate de Rusia. Din actualitatea politică europeană, presa reţine informaţii legate de turneul pe care îl începe astăzi preşedintele Franţei în România, Bulgaria și Austria. „Macron al Franței, căutând să reconfigureze Europa, ia calea estului” titrează The New York Times. „În vreme ce Marea Britanie se chinuie cu complicatul ei divorț de Uniunea Europeană, președintele francez începe o campanie de aprofundare a integrării economice a unui bloc despre care el afirmă că trebuie să-și protejeze mai bine cetățenii”. În Europa Centrală și de Est, el „va încerca să câștige susținători pentru efortul său de a înăspri legislația muncii în privința lucrătorilor detașați, o chestiune delicată care a exacerbat falia est-vest”, mai scrie The New York Times. Tot despre tatonări în vederea unor noi alianţe scrie şi ziarul turc Hürriyet, care vorbeşte despre mesajele pozitive transmise între Ankara şi Teheran în vederea unei posibile cooperări militare în Irak împotriva grupării ISIS. Motivul este că „nici Turcia, nici Iranul nu vor să vadă în vestul Irakului şi în nordul Siriei o structură teritorială controlată de PKK, sub protecţia SUA”. Statele Unite – care vor să îşi apere propriile interese naţionale împotriva ISIS – ar putea alege ca partener în Siria în locul Turciei gruparea PKK, care este dispusă să facă orice pentru a obţine legitimitate”, comentează Hürriyet. Alăturarea celor două ţări nu este bine văzută de state precum SUA, Israel sau Arabia Saudită, care consideră Iranul o ameninţare existenţială, mai scrie ziarul turc. O altă alăturare care generează semne de întrebare şi îngrijorări este cea a grupului german Bayer şi a producătorului american de semințe Monsato, după cum arată Il Giornale. Comisia Europeană a blocat fuziunea şi a demarat o anchetă amănunţită privind preluarea de către Bayer, pt 66 de miliarde de dolari, a grupului american de seminţe Monsato, motivând că este îngrijorată în privinţa competiţiei în diverse pieţe de pesticide şi seminţe./fmatei/sdm2

Florin Matei, Agenţia de presă RADOR