Ungaria şi România se amestecă în afacerile interne ale Ucrainei, criticând Legea educaţiei – acuză un expert de la Kiev

Reacţia României și a Ungariei în urma adoptării de către Parlamentul ucrainean a noii Legi a educației, acuzând că aceasta îngrădeşte dreptul minorităţilor de a studia în limba maternă, este o imixtiune în treburile interne ale Ucrainei – consideră Grigori Perepeliţa, directorul Institutului de Politică Externă al Academiei Diplomatice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe de la Kiev. „Aceasta este o ingerință în afacerile interne ale Ucrainei sub pretextul unei presupuse discreditări a minorităților naționale. Nu pot privi altfel acest lucru. Iar Ministerul Afacerilor Externe, prin canalele sale diplomatice,  ar trebui să transmită o notă în acest sens” – susţine expertul.

Totodată, Grigori Perepeliţa le-a recomandat ministerelor Afacerilor Externe român şi ungar „să acorde atenție educației din propriile ţări”. „Dacă România vrea să-i facă pe cetățenii ucraineni români, vorbim despre o problemă de amestec în treburile interne ale Ucrainei. Doar astfel pot califica acest lucru. Maghiarii nu sunt discreditaţi, decât în ceea ce privește cunoaşterea limbii de stat. În Berehove, copiii nu cunosc limba ucraineană, deşi sunt cetățeni ai Ucrainei, nu ai Ungariei, iar marea majoritate a acestora, atunci când ajung la vârsta majoratului, îşi iau pașapoarte maghiare” – a acuzat expertul, adăugând că „aceasta este o expansiune perfidă şi, prin urmare, o ocupație insidioasă a statului”.

Expertul este convins că, printr-o astfel de „politică superliberală, ne pierdem, în primul rând, cetățenia și, în al doilea rând, identitatea națională”. „Ungaria nu îşi permite nicăieri acest lucru, dar ne impune nouă aceste reguli, la fel ca România” – a subliniat Perepeliţa. „Această lege este corectă și ar trebui să fie protejată, fără a fi ajustată în interesul altor state” – a mai menţionat expertul. În opinia sa, „aceasta este o chestiune de securitate națională”. „Vedem unde a dus politica noastră liberală în domeniul lingvistic în Crimeea sau în Donbas, unde, sub pretextul unei presupuse discriminări a limbii ruse în școli, a fost discreditată limba ucraineană şi toate școlile ucrainene au trecut la predarea integrală în limba rusă. Iar limba înseamnă, înainte de toate, identitate” – a explicat directorul Institutului de Politică Externă al Academiei Diplomatice din cadrul MAE de la Kiev. „În urma unei astfel de politici lingvistice, a fost posibil ca, după 20 de ani, Donbasul și Crimeea să strige: Putin, vino! Noi suntem Rusia. Este un exemplu ca să vedem unde poate duce liberalizarea lingvistică. Aceasta este problema de securitate națională numărul unu” – a precizat Perepeliţa./sdan/fcostea

www.pressorg24.com – 13 septembrie