La data de 5 septembrie, Rada Supremă din Ucraina (parlamentul ucrainean) a adoptat noua lege a învăţământului prin care la art. 7 se prevăd următoarele: În Ucraina limba de predare este limba statului. În conformitate cu aceasta învăţământul în limba minorităţilor naţionale este permis pe lângă cea ucraineană doar în şcoala elementară şi numai în acele şcoli, care funcţionează cu susţinerea autoguvernărilor (consiliilor locale n.r.) în clase sau grupe separate. Începând cu clasa a 5-a, cu excepţia limbii şi literaturii de limbă maternă, toate disciplinele se învaţă în limba ucraineană.
Această reglementare practic înseamnă că, începând cu clasa a 5-a se desfiinţează învăţământul în limba minorităţilor naţionale, inclusiv în limba română şi în limba maghiară. Având în vedere că în Transcarpatica şi Subcarpatica ucraineană locuiesc aproximativ 400.000 de români şi 200.000 de maghiari, adoptarea legii a atras reacţii din partea României şi Ungariei.
Ministerul Afacerilor Externe din România, la data de 7 septembrie a emis un comunicat prin care precizează: „Ministerul Afacerilor Externe a luat notă cu îngrijorare de forma adoptată la 5 septembrie 2017 de către Rada Supremă a Ucrainei a noii Legi a Învățământului, în special a articolului 7 al acesteia, care vizează învățământul în limbile minorităților naționale.
Ministerul Afacerilor Externe reamintește că, potrivit prevederilor Convenției – cadru pentru protecția minorităților naționale, statele se angajează să recunoască dreptul oricărei persoane aparținând unei minorități naționale de a învăța în limba sa maternă. Necesitatea conformității cu normele internaționale în materie a fost semnalată permanent de partea română în dialogul cu partea ucraineană pe tema promovării și protejării drepturilor persoanelor aparținând minorității naționale române din Ucraina.
În acest sens, tema învățământului în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina se va afla prioritar pe agenda secretarului de stat Victor Micula, care se va deplasa la Kiev săptămâna viitoare tocmai pentru a discuta despre minoritatea română din Ucraina.
Ne exprimăm așteptarea ca drepturile persoanelor aparținând minorității române din Ucraina sa fie prezervate și subliniem preocuparea constantă a autorităților române față de această problematică.”
Diplomaţia română a continuat eforturile şi pe alte căi. La o întâlnire cu ambasadorul Ucrainei la Bucureşti Oleksandr Bankov, ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstârnac, a cerut ca țara vecină să-și respecte angajamentul asumat de a permite etnicilor români să înveţe în limba română. Ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, a declarat, după o convorbire telefonică cu omologul său de la Kiev, Pavlo Klimkin, că situaţia ar putea fi rezolvată numai printr-o întâlnire a miniştrilor educaţiei din cele două state.
În Ungaria toate cele cinci partide parlamentare – în urma unor consultări care au avut loc în Parlament la iniţiativa preşedintelui comisiei de politică externă, Németh Zsolt – au semnat un apel adresat preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko, în care au arătat că considă că legea în forma pe care a adoptat-o Rada Supremă este inacceptabilă şi l-au rugat pe preşedinte să nu o promulge.
În urma acestor semnale, e posibil ca problema să se rezolve favorabil pentru România şi Ungaria. Ieri pe site-ul oficial al judeţului Subcarpatia guvernatorul judeţului Gennadii Moskal a scris că legea adoptată ar trebui modificată în sensul că efectele acesteia nu se referă la învăţământul în limba minorităţilor care vorbesc o limbă a ţărilor membre UE. Moskal a explicat că scopul legii învățământului a fost de a proteja limba ucraineană de limba rusă şi nicidecum să creeze tensiuni între Ucraina şi vecinii săi membrii UE, care sunt alături de Ucraina şi condamnă agresiunea Rusiei în estul Ucrainei.
Székely Ervin, RADOR
