Uniunea Europeană cu numeroasele ei provocări rămâne în centrul atenţiei presei internaţionale.
„Comisia Europeană a insistat din nou” ca România şi Bulgaria „să fie primite în spaţiul Schengen”, evidenţiază cotidianul sofiot Sega, citându-l pe comisarul european pentru afaceri interne, potrivit căruia primirea celor două ţări în zona fără frontiere „nu este doar corectă din punct de vedere politic, ci şi necesară în planul securităţii”. De la Paris, Le Monde estimează că pentru România poarta de acces în Schengen a fost „întredeschisă” în contextul propunerii de modificare a regulilor spaţiului de liberă circulaţie. „Sub presiunea unei serii de ţări, pe motivul crizei migratorii şi a ameninţării teroriste”, Comisia admite posibilitatea menţinerii sau chiar prelungirii „controalelor restabilite la frontierele interne ale mai multor ţări din uniune”, precizează Le Monde. Cotidianul francez aminteşte că preşedintele Macron a „întredeschis poarta României, dar numai atunci când Schengen va fi fost reformat”. Şi de altfel, acelaşi ziar parizian punctează că „este puţin probabil ca noua tentativă să reuşească” ţinând cont de opoziţia mai multor ţări, cu Germania şi Olanda în frunte. Nici aspiraţia României de a găzdui Agenţia Europeană a Medicamentelor nu pare a avea prea multe şanse de reuşită, dacă este să ne luăm după preferinţele exprimate de angajaţii instituţiei al cărei sediu se află actualmente la Londra, după cum informează publicaţia sofiotă Dnevnik. Citând un sondaj de opinie, cotidianul bulgar scrie că „90% din angajaţii agenţiei europene şi-ar căuta un alt loc de muncă” dacă aceasta s-ar muta la Bucureşti, Sofia sau Varşovia, astfel că instituţia nu ar mai putea funcţiona o perioadă de timp. Capitala britanică este deocamdată încurajată de progresele în negocierile pe tema Brexit, lasă să se înţeleagă presa din Regatul Unit. „La Londra cresc speranţele că dl Barnier ar putea profita de summitul UE din octombrie pentru a declanşa o rundă de negocieri” privind convenirea unui acord asupra unei perioade de tranziţie de doi ani, care „ar întârzia efectiv efectele depline ale Brexit până în 2012”, scrie Financial Times. Iar „într-un astfel de scenariu, convorbirile privind tranziţia ar putea începe înaintea startului negocierilor mai largi asupra viitoarelor relaţii dintre UE şi Regatul Unit”, reliefează cotidianul londonez. Un alt ziar din capitala britanică, The Guardian, evidenţiază însă că, potrivit aceluiaşi negociator-şef al UE, pentru ca discuţiile să poată trece la viitoarele relaţii, „Regatul Unit trebuie să accepte să-şi onoreze angajamentele financiare”. Iar The Telegraph pune accentul pe avertismentul domnului Barnier, care consideră că „Marea Britanie se află la o distanţă de luni” de posibilitatea negocierii unui viitor acord comercial, între cele două părţi menţinându-se divergenţe uriaşe. Divergenţe încă şi mai mari generează în Spania referendumul pe tema independenţei Cataloniei, convocat pentru duminică. „Guvernul cere şefului executivului catalan să recunoască autoritatea juridică şi să suspende referendumul”, titrează La Vanguardia. „Mii de elevi şi studenţi demonstrează pe străzile Barcelonei în sprijinul referendumului, în cadrul celei mai ample manifestaţii din ultima vreme”, relatează El Pais. Iar cotidianul britanic The Guardian publică un articol semnat de primarul Barcelonei, care solicită Uniunii Europene să medieze între guvernul spaniol şi executivul catalan „pentru a găsi o soluţie democratică”, întrucât „departe de a fi un diferend instituţional, problema independenţei catalane a devenit un conflict social şi politic”. Şi deşi se opune independenţei Cataloniei şi critică „acţiunea unilaterală” a guvernului regional, edilul Barcelonei acuză în acelaşi timp „guvernul intransigent al premierului spaniol Mariano Rajoy” că este răspunzător de „degradarea situaţiei”, citim în The Guardian. Şi ca o concluzie, jurnalul francez Liberation apreciază că „Însuşi viitorul Europei se joacă în Catalonia”, unde „Europa trebuie să aleagă între susţinerea unei monarhii ancorate în trecutul său autoritar, incapabilă să-şi păstorească propriile minorităţi, şi ocazia de a valorifica proiectul său liberal-democratic”. Şi un alt referendum pentru independenţă, desfăşurat săptămâna aceasta în Kurdistanul irakian îşi găseşte reflectarea în presa internaţională. New York Times relatează că referendumul de luni, la care kurzii „au votat în proporţie de 92% pentru independenţă”, „a agitat regiunea şi a antrenat o confruntare cu guvernul de la Bagdad”, care a dat ordin autorităţilor kurde să predea controlul celor două aeroporturi internaţionale din regiune şi a ameninţat că va trimite armata în oraşul Kirkuk, bogat în petrol. La rândul său, Turcia „promite să negocieze doar cu Bagdadul convenirea unor contracte de achiziţie de petrol” din Kurdistanul irakian, „demers care ar ameninţa veniturile unui stat kurd independent”, notează The Times. Însă în orice caz, „a fost întoarsă o foaie importantă în istoria kurdă, a fost făcut un pas important în istoria regiunii” şi „chiar dacă preşedintele Barzani nu va proclama imediat independenţa”, aceasta se va întâmpla, conchide cotidianul turc Hurriyet.
Adriana Buzoianu, RADOR
